Austriacul Georg Hocevar, salvatorul mocănițelor: „Austriecii trebuiau să fie cinstiți cu românii” VIDEO
0Austriacul Georg Hocevar trăiește în România de peste două decenii, iar în fiecare an, de sărbători, încearcă să le oferă o bucurie localnicilor și turiștilor din zona Bradului, punând în circulație locomotivele cu abur din țara Zarandului.
În fiecare an, în timpul sărbătorilor de iarnă, pe fosta cale ferată minieră ce leagă municipiul Brad de comuna învecinată Crișcior, poate fi văzută circulând o mocăniță (locomotivă cu abur) care trage după ea două vagoane de epocă.
Această cale ferată minieră în lungime de circa zece kilometri a fost înființată la începutul secolului trecut pentru transportul cărbunilor proveniți de la mina Țebea, pe ruta Brad – Crișcior, unde funcționa Uzina electrică Gura Barza.
Ea a fost construită de Asociaţia Minieră Ruda 12 Apostoli şi a fost utilizată între anii 1907 şi 1998 în principal pentru transportul cărbunelui şi al minereului.
La sfârşitul anilor ’90, zona minieră a intrat în declin, iar uzinele şi minele de aur, argint și cupru din zona Bradului au fost închise.
Cele mai multe dintre construcţiile industrale ale vechilor exploatări au fost puse la pământ, iar bunurile lor au fost pierdute, dezafectate sau valorificate la centrele de colectare a fierului vechi. În 1998, după ce mina Țebea a fost închisă, calea ferată minieră a fost și ea abandonată.
Austriacul și-a găsit dragostea în România
Austriacul Georg Hocevar (49 de ani) pasionat de locomotive de epocă a preluat-o, împreună cu fostele atelieriere centrale din Crișcior și a vrut să repună în valoare linia și mocănița Brad Crișcior ca obiectiv turistic.
„Am venit în România în urmă cu 23 de ani, fiind pasionat de trenurile de epocă. Aici mi-am întânit soția și mi-am întemeiat familia, îmi cresc copiii care vorbesc românește și nu germană și cu toții ne considerăm români. Eu țin din toate punctele de vedere cu românii și cu România”, spune Georg Hocevar.
Austriacul stabilit în România în urmă cu peste două decenii spune că este foarte trist să vadă modul în care politicienii austrieci și-au arătat opoziția față de primirea României în Spațiul Schengen, zona de circulație liberă în Europa, dar și faptul că de acest lucru sunt afectați și cetățeni austrieci din România, care nu au nicio legătură cu deciziile politice luate de cei aflați la conducerea Austriei.
„Politicienii austrieci care s-au opus intrării României în Spațiul Schengen trebuiau să fie cinstiți față de români și să le spună că voi nu aveți nicio vină”, spune austriacul Georg Hocevar.
Mocănița Brad Crișcior circulă de sărbători
La inițiativa sa, în 2007 fosta cale ferată minieră a fost declarată monument istoric.
Deși zona pe care o traversează este mai puțin ofertantă turistic, fiind împânzită de rămășițe ale industriei miniere din jurul Bradului, austriacul a încercat să o anime cu ajutorul mocănițelor care circulă în timpul sărbătorilor și vacanțelor.
Garniturile trase de o locomotivă cu abur, construită în anul 1957 în Combinatul Metalurgic din Reşiţa. „Locomotiva funcţionează şi pe lemne şi pe cărbune. Principiul de funcţionare este cu puterea calorică de la lemne sau cărbune încălzim apa, care începe să fiarbă, iar de la cinci BAR în sus, deschidem o supapă, iar aburii ajung la cilindrii şi pun în mişcare locomotiva”, relata Georg Hocevar, în 2021.
În această iarnă, mocănițele vor mai circula duminică, 18 decembrie, și, zilnic, în perioada vacanței școlare între 30 decembrie 2022 și 8 ianuarie 2023.
Căi ferate dispărute în Huendoara
Peste 100 de kilometri de cale ferată îngustă funcționau la mijlocul secolului trecut în județul Hunedoara. Aceste căi ferate miniere și forestiere ferate erau folosite în special pentru transportul cărbunilor și al lemnelor.
Liniile ferate au fost montate în locuri greu accesibile mașinilor. S-au dovedit utile și mai puțin costisitoare, în vremea lor, pentru transportarea - cu vagoanele trase de „mocănițele” cu abur de la Uzinele din Reșița - buștenilor, a minereului, a cărbunilor și a oamenilor.
Au funcționat în Munții Orăștiei și Șureanu, în Valea Jiului, în Munții Poiana Ruscă (zona Hunedorei), însă cu timpul cele mai multe au fost dezafectate.
O bucată de câțiva kilometri de cale ferată cu ecartament îngust este folosită în Petrila, pentru transportul cărbunelui de la Mina Lonea, iar singura transformată în obiectiv turistic este ruta Brad – Crișcior, din Țara Zarandului.
Se încarcă comentariile...
