Video Aricii au invadat un municipiu din România. Sălbăticiunile dau oamenilor motive de bucurie VIDEO
0Aricii au devenit o prezență obișnuită în cartierele din Hunedoara, un municipiu afectat în trecut de populare, dar care în ultimii ani a devenit tot mai atractiv pentru animalele sălbatice.
Numeroși localnici din Hunedoara au relatat că zonele verzi din cartierele lor au devenit terenuri tot mai atractive pentru familiile de arici.
Unde trăiesc aricii
Micile animale sălbatice își fac tot mai adesea simțită prezența, în special noaptea, în orașe, iar Hunedoara nu face excepție.
Aricii pot fi văzuți în grădinile amenajate de oameni în spatele blocurilor (video), dar și pe aleile mai circulate din municipiu, iar unul dintre motive, cred localnicii, este faptul că în Hunedoara nivelul poluării industriale s-a redus simțitor față de cel din perioada comunistă.
„Atunci când grădina ta este un ecosistem divers și echilibrat, insectele prădătoare și aricii găsesc un paradis de hrană și un mediu prielnic pentru a se dezvolta. Aceasta îi atrage și îi motivează să rămână în grădina ta, îndeplinindu-și cu sfințenie rolul lor natural de prădători”, informau reprezentanții Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Unii localnici s-au obișnuit și ei cu prezența aricilor și se declară încântați de întâlnirea lor. Alții au povestit că le aduc mâncare în zonele verzi și le așează farfurioare cu apă, pentru ca micile animale sălbatice din Hunedoara să poată trece cu bine peste perioada caniculară a verii. Doar alintarea aricilor este ceva mai dificilă, spun oamenii, din cauza țepilor lor.
„Îi vedem mai mult noaptea, ieșind din ascunzătorile lor, în zonele verzi și chiar pe aleile și așa puțin circulate din vecinătatea lor. Alteori îi auzim foșnind prin tufișuri. De obicei, adulții sunt mai precauți, însă puii de arici nu se sperie de noi”, spune un localnic din Hunedoara.
Potrivit specialiștilor, locurile umbroase de la marginea pădurilor și pășunile reprezintă habitatul ideal al aricilor, însă adesea ei pot fi întâlniți și în sate și orașe, unde preferă grădinile, locuri unde găsesc hrană, coridoare de deplasare și protecție împotriva prădătorilor.
Cele mai importante surse de hrană pentru arici sunt viermii, gândacii, limacșii, omizile, urechelnițele și melcii.
Sezonul de împerechere al aricilor sunt lunile de primăvară, iar în lunile iunie - iunie dau naștere puilor, de obicei între doi și cinci. Iarna, unii arici hibernează.
Prezența lor în zonele urbane este considerată, în general, benefică omului, ea arătând în primul rând că zonele sunt mai puțin poluate.
Hunedoara, mai puțină poluare, mai multe sălbăticiuni
În anii ‘70, Hunedoara se afla în topul celor mai poluate localități din România. Atunci, aproape 20.000 de oameni lucrau în combinatul siderurgic din Hunedoara, iar cerul era acoperit adesea de nori de praf cenușiu și purpuriu, provenit de la coșurile de fum și furnalele colosului industrial.
Mii de copaci au fost plantați atunci în Hunedoara, pentru a diminua efectele poluării. Localnicii au contribuit și ei la îngrijirea zonelor verzi. Au plantat numeroși arbori și arbuști în cartiere și au adoptat obiceiul de a-și înființa grădini în spatele blocurilor.
Poluarea era însă resimțită puternic în Hunedoara anilor de comunism. Un studiu realizat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie arăta că la începutul anilor ‘70 în Hunedoara, nivelul de poluare cu praf era de până la 12 ori mai mare decât limita admisă, potrivit normelor vremii.
De asemenea, poluarea cu gaze nocive provenite din combinat avea un nivel ridicat, chiar dacă se încadra între limitele admise. În Hunedoara, gama de poluanţi era diversă, cuprinzând gaze şi aerosoli nocivi: dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, dioxid de carbon, fenoli, funingine.
Și râul Cerna din Hunedoara (video) era extrem de afectat de poluarea provenită de la combinatul siderurgic din Hunedoara, dar și din aval, de la uzinele și minele din Teliuc.
„N-o să mai vedem niciodată Cerna aşa cum era Cerna înainte de anii ‘60... Este un fapt obiectiv: ce industrie era pe atunci şi ce industrie avem astăzi? Numiţi-o fatalitate sau cum vreți, realitatea ultimilor 20-30 de ani a arătat, nu numai la noi, că binomul industrializare-poluare e greu de desfăcut”, afirma hidrologul Constantin Teodoraşcu, în revista România Pitorească (1982).
Tone de uleiuri și țunder evacuate de la laminoarele din Hunedoara ajungeau în apă, împreună cu apele uzate din uzine, cu suspensiile provenite de la minereul de fier și cu apele folosite la stingerea umedă a cocsului.
„Undele sale nu mai pot fi folosite pentru îmbăiat, spălat sau adăpat, fiind saturate cu cianuri, fenoli, suspensii, produse petroliere etc.”, afirma inginerul.
După 1990, declinul industriei grele a dus la închiderea pe rând a uzinelor din Hunedoara. Din anii 2000, cele mai multe dintre construcțiile industriale din Hunedoara, care ocupau peste 100 de hectare din vechea platformă siderurgică au fost demolate.
Întinderile din combinatul siderurgic din Hunedoara au devenit virane, iar cu timpul, vegetaţia luxuriantă şi pâlcurile de pădure au acaparat întinderea de ruine (video).
Animalele și păsările sălbatice au ocupat locul împânzit în trecut de mii de muncitori. Pe locurile fostului combinat pot fi văzute turme de căprioare și mistreți și stoluri de păsări, iar fauna acvatică a revenit în râurile Cerna, Zlaști și Petac din Hunedoara.
Unele animale au migrat spre oraș, devenit mult mai liniștit și mai puțin poluat ca în anii de glorie ai combinatului. Seara, alături de arici, pot fi văzute adesea vulpi, cutreierând străzile din Hunedoara.
Se încarcă comentariile...
