Video Apusul orașelor izolate în ținutul cărbunelui. Doar 100.000 de români mai trăiesc în Valea Jiului VIDEO
0Cu mai puțin de un deceniu rămas până la închiderea definitivă a minelor de cărbune, orașele din Valea Jiului care s-au dezvoltat pe seama bogatelor zăcăminte de cărbune, se confruntă cu o izolare tot mai apăsătoare.
Populația celor șase orașe din Valea Jiului se află de trei decenii într-un declin pronunțat față de alte centre urbane ale României, investițiile în infrastructură și turism au fost reduse față de planurile prezentate de autorități și politicieni locali, zeci de kilometri de căi ferate au fost desființați, iar vechile șosele au rămas degradate.
Orașele din Valea Jiului, părăsite de peste 20.000 de oameni
Peste 20.000 de oameni au părăsit Valea Jiului în ultimul deceniu, populația totală a celor șase orașe miniere grupate în sudul județului Hunedoara ajungând, pentru prima dată de la mijlocul anilor ’50, sub 100.000 de locuitori.
Din primii ani ai regimului comunist și când așezările din bazinul carbonifer au intrat în epoca industrializării și urbanizării accelerate, populația Văii Jiului a crescut continuu până la sfârșitul anilor ’80, când ajunsese la aproape 150.000 de locuitori. Minele și uzinele din jurul lor ofereau locuri de muncă pentru cele mai multe dintre familiile stabilite în zonă.
După 1990, au urmat restructurările din industria minieră, care au adus închiderea treptată a minelor de cărbune și disponibilizări masive: Mii de familii au părăsit orașele mono-industriale în anii ’90 și 2000, pentru a se întoarce în locurile natale, ori pentru a-și încerca norocul în alte zone ale României ori în afara ei.
În ultimul deceniu, populația celor șase orașe din ținutul cărbunelui a continuat să scadă, fără a fi influențată de valuri mari de disponibilizări. O mulțime de blocuri de locuințe sunt complet pustii.
„Prin anii ’70, blocul turn din Uricani era ocupat complet de familiile angajaților la minele din Valea Jiului, dar aici locuiau și ingineri, profesori, medici. După 1990 a fost părăsit, iar acum a ajuns o ruină”, spune Vasile, un fost miner din Uricani (video.
Orașele Lupeni, Vulcan, Aninoasa și Uricani au înregistrat cele mai însemnate scăderi ale numărului de locuitori. Au cu până la un sfert mai puțini locuitori față de populația înregistrată în 2011.
Toate cele patru localități se află pe valea Jiului de Vest, traversată de DN 66A, drum secundar al DN 66 (E79), degradat în mare parte, care se oprește în sălbăticie, la limita județelor Hunedoara și Gorj.
De asemenea, orașele miniere au rămas și fără transport feroviar, calea ferată Livezeni (Petroșani) – Lupeni fiind dezafectată în 2015. Din acest an, nici măcar trenurile de marfă, care transportau cărbune, nu o mai circulă pe ea.
Minele din Valea Jiului vor dispărea
100.000 de oameni locuiesc în orașele Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani, aglomerate în văile Jiului de Est și Jiului de Vest, pe un traseu de circa 30 – 40 de kilometri, care se suprapune cu cel al vechilor câmpuri miniere exploatate intens de aproape două secole.
În prezent, doar doi la sută din populația Văii Jiului mai lucrează în minerit. Cele patru mine din Valea Jiului, împreună cu termocentrala Paroșeni și cu stația de salvare minieră mai numără, împreună, doar 2.000 de angajați și vor fi închise definitiv în următorul deceniu.
Pentru cei rămași în Valea Jiului, soluțiile alternative la minerit, prezentate de autorități ca fiind menite să redreseze economia zonei, au vizat dezvoltarea turismului și a infrastructurii.
„În orașul Aninoasa, în locul minei închisă în 2006, au vrut să facă o zonă turistică, un parc, cu un trenuleț care să intre într-un tunel. Era și aia o variantă, care a rămas doar ca plan, dar tot mai bun era cărbunele. Măcar copiii noștri ar fi avut unde munci în Valea Jiului și nu ar mai fi plecat din România”, spune Laurențiu, un fost mecanic din mina din orașul Aninoasa.
Investiții publice blocate în orașele din Valea Jiului
Cea mai importantă investiție în infrastructura Văii Jiului, derulată în ultimele decenii, a fost modernizarea Drumului Național 66, șoseaua europeană E79, care traversează țara Hațegului, municipiul Petroșani și coboară prin Defileul Jiului (video) spre zona de sud a României.
Alte investiții publice anunțate în zona minieră au rămas blocate de mai mulți ani și au șanse tot mai mici de a fi continuate.
La sfârşitul anilor ´90, construcţia unei şosele prin munţi, care să lege Valea Jiului de Vest de sudul României, era prezentată de politicienii localu ca una dintre soluţiile pentru problemele economice ale comunităţilor din Valea Jiului, afectate de închiderea exploatărilor miniere şi de disponibilizările masive.
Noua şosea (DN 66A), de peste 80 de kilometri, ar fi legat prin munţi oraşele din Valea Jiului şi Băile Herculane, trecând prin ținuturile sălbatice de la poalele retezatului și prin Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei. Primii 20 de kilometri ai șoselei au fost finalizați în 2011, între Uricani și zona Câmpușel (video), aflată la limita județelor Hunedoara și Gorj.
Organizațiile ecologiste s-au opus investiției și au reușit blocarea acesteia timp de mai mulți ani. Licitația pentru continuarea lucrărilor la drumul național a fost reluată în 2019.
Atunci, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a scos la licitaţie publică proiectarea şi construcţia unui sector de 20 de kilometri al DN 66, între Câmpușel și localitatea Cerna Sat, din Gorj. Investiția a fost estimată la 240 de milioane de lei, însă licitația a fost anulată.
Un alt plan menit să revitalizeze turismul în Valea Jiului a vizat dezvoltarea stațiunilor montane Straja, Parâng și Pasul Vâlcan.
Drumurile care urcă din orașele miniere spre cele trei stațiuni au fost modernizate, iar câteva instalații de schi au fost amenajate pe munte. Cele mai multe investiţii plănuite în infrastructura turistică din Parâng și Pasul Vulcan au rămas însă blocate, în lipsa fondurilor sau din cauze juridice.
Se încarcă comentariile...
