Aici au trăit Avram Iancu, Horea și Arsenie Boca. Turism istoric lângă un fost mare centru minier VIDEO
0Numeroase locuri istorice care păstrează amintirea lui Avram Iancu, Arsenie Boca și a liderilor răscoalei din 1784 înconjoară fostul mare centru minier Brad, intrat în declin în ultimele două decenii, odată cu închiderea minelor de aur și uzinelor miniere din zonă.
Până la mijlocul anilor 2000, când toate minele din Munții Metaliferi au fost închise, municipiul Brad din Hunedoara, împreună cu localitatea învecinată Crișcior, au fost cunoscute ca un important centru minier, datorită resurselor aurifere și de argint și cupru din așezările învecinate.
În vecinătatea Bradului, aurul a fost extras de peste două milenii, la început din aluviunile aduse de râurile care străbat izvorăsc din Munți Metaliferi, apoi, începând din vremea stăpânirii romane, din adâncurile pământului. Unele galerii antice, cum este Treptele Romane (video), s-au păstrat până în zilele noastre.
Împrejurimile municipiului Brad oferă călătorilor și alte repere, importante pentru istoria României. La câțiva kilometri de fostul centru minier, se află locurile unde au trăit câteva dintre marile personalități ale românilor: Avram Iancu, Arsenie Boca și liderii moților în Răscoala din 1784.
Pelerinaj la mormântul lui Avram Iancu
Aflat în vecinătatea municipiului Brad, satul Țebea din Hunedoara este cunoscut pentru complexul denumit Penteonul Moților.
În cimitirul bisericii din Ţebea (video), mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu şi Simeon Groza, lideri ai românilor în timpul Revoluţiei din 1848 – 1849, au devenit locuri de pelerinaj la Serbările Naţionale organizate în fiecare toamnă. În jurul lor au fost ridicate monumente şi cruci comemorative pentru eroii din Războiul de Independenţă al României, din Primul şi Al Doilea Război Mondial.
Mai mulţi stejari au fost plantaţi de-a lungul timpului în vecinătatea lor, însă cel mai faimos dintre ei a rămas Gorunul lui Horea. Este vechi de peste 400 de ani şi se spune că sub acest copac Horea i-a chemat la luptă pe moţi.
Avram Iancu a murit în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, în satul în satul Baia de Criş din Hunedoara, apropiat de Țebea.
„Pieri în 1872 în tinda casei unui sărac din Baia de Criş, a unui covrigar. De aici îl aduseră, ca pe atâţia alţii din Baia de Criş, care n-au o biserică şi un cimitir acolo, la Ţebea. Şi lângă dânsul vechiul stejar cu trunchiul mândru mai răsfiră crengile puternice, ce cad pe rând şi se înnoiesc într-una“, scria istoricul Nicolae Iorga, în 1906.
În satul Baia de Criș din Hunedoara (video), călătorii găsesc locul unde Avram Iancu fost găzduit în ultimele zile din viață, casa memorială clădită pe locul unde a murit, locul unde a fost privegheat – marcate cu plăci comemorative, clădirile istorice ale fostei prefecturi și judecătorii și alte case din secolul al XIX-lea, cele mai multe aflate în stare de degradare.
O mănăstire franciscană, cu origini medievale, atrage și ea privirile oaspeților satului de pe valea Crișului Alb.
Satul natal al lui Arsenie Boca
La câțiva kilometri de Țebea, satul Căzănești din Vața de Sus păstrează amintirea călugărului Arsenie Boca (1910 - 1989), care s-a născut și a copilărit aici, iar mai târziu a fost elev al liceului din Brad. Fosta casă părintească a familiei duhovnicului se afla pe Dealul Bujoara, la marginea satului Căzănești (video), din comuna Vaţa de Sus.
În sat, oamenii îi cinstesc memoria duhovnicului, chiar dacă nu l-au întâlnit vreodată. Și-au împodobit pereții locuințelor cu tablouri cu Arsenie Boca, și-au tapetat zidurile caselor cu postere de mari dimensiuni, care îl înfățișează, au ridicat monumente și troițe în amintirea lui. Locurile de popas de pe marginea drumului Vața de Jos–Căzănești sunt și ele pline de suveniruri religioase dedicate călugărului.
„A fost un om sfânt care a binecuvântat aceste locuri. Însă a plecat de mic din locul natal, părinţii lui s-au despărţit şi fiecare dintre ei și-a continuat viața în alte locuri. Așadar nu l-a știut nimeni de aici”, relata unul dintre localnici.
Răscoala lui Horea, începută în munții Mateliferi
În satul Curechiu din Hunedoara, din comuna Bucureșci (video), apropiată municipiului Brad a izbucnit Răscoala din 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan, una dintre cele mai faimoase revolte din Transilvania secolelor trecute.
În 2 noiembrie 1784, iobagii veniți din împrejurimile Bradului au pornit spre Alba Iulia, ocolind micul centru minier peste munte. Au petrecut noaptea la Curechiu, unde însă au fost atacați de trupele de husari, pe care însă le-au învins și le-au dezarmat.
„S-au întors cu nemeşi, cu trei cătane şi s-au adunat cu mulţi nemeşi asupra noastră şi au împuşcat în noi. Iară noi le-am luat puştile noaptea şi zvârlind şi noi dacă am văzut că nu-i glumă, cu pietre, şi pe cine am lovit au fost lovit şi doi nemeşi şi pe spionul l-au omorât. Şi căpitanul nostru a zis să mergem la Bălgrad (n.r. Alba Iulia) Noi, norodul, nu am vrut, ca să nu ne arză copiii, precum au zis unora. Şi aşa apoi ne-am pornit potere şi cine au putut au luat, şi cine au vrut au şi dat în nemeşi de au biruit”, a fost mărturia unui participant la răscoală, consemnată de istoricul David Prodan.
De la Curechiu au pornit apoi spre Crișcior, satul învecinat orașului Brad, unde au trecut prin foc moșiile nobililor locali, apoi revoltele s-au extins în ținuturile Zarandului, Apusenilor și Hunedoarei.
Satul Crișan, învecinat și el municipiului Brad, poartă acum numele unuia dintre liderii moților în Răscoala din 1784. Aici se află casa memorială Crişan (video), reconstruită în 1979, pe vatra gospodăriei acestuia, după o fotografie publicată de către istoricul Ioan Lupaş în anul 1934.
Clădirea are aspectul unei case ţărăneşti din secolul al XVIII-lea, cu fundaţia din piatră, și două camere şi cămara din bârne de lemn. În faţa Casei memoriale se găseşte bustul lui Crişan, realizat de sculptorul Marcel Olinescu în anul 1929.
Se încarcă comentariile...
