Secretele vinului ecologic creat de o staţiune de cercetare din România. Ce deosebiri sunt faţă de vinul obişnuit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vinul eco de Bujoru se ţine înainte de îmbuteliere în butoaie noi FOTO C Crangan
Vinul eco de Bujoru se ţine înainte de îmbuteliere în butoaie noi FOTO C Crangan

Merlotul ecologic produs de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicolă de la Târgu Bujor a fost primul vin de acest fel omologat, acum 15 ani, în România. Încă de la început, licoarea a fost apreciată de oenologi, dar în ciuda calităţilor indiscutabile nu-şi găseşte încă locul pe piaţa românească.

Puţini români ştiu, dar în micul oraş gălăţean Târgu Bujor (o aşezare urbană cu doar 5.000 de locuitori) a fost creat şi omologat, acum 15 ani, un vin ecologic deosebit, din soiul Merlot. Vinul, o adevărată premieră în domeniu în momentul înregistrării lui ca marcă, este produs de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicolă din amintita localitate şi a fost rapid remarcat de specialiştii oenologi, chiar dacă piaţa autohtonă nu prea era pregătită pentru aşa ceva.

„Este un vin cu o culoare roşie-rubinie, suficient de intensă. Când este tânăr, apar nuanţe de albastru sau violet. Se maturează repede , în 1-2 ani, iar prin învechire la butelii dezvoltă o aromă-buchet foarte generoasă, care dă tipicitate locului de provenienţă. Gustul, amintind de afine de pădure, este bine echilibrat, catifelat cu o tentă uşor picantă, persistentă după înghiţire”, descria vinul, în urmă cu câţiva ani, academicianul Valeriu D. Cotea, cel mai mare oenolog român din toate timpurile.

Cercetare prin autofinanţare

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicolă (SCDVV) de la Târgu Bujor împlineşte, chiar în acest an, 40 de ani de la înfiinţare şi rămâne unul dintre punctele de rferinţă ale cercetării agricole româneşti. La toate competiţiile interne şi internaţionale, soiurile vin sau de viţă de vie create de cercetătorii bujoreni saltă de regulă toate premiile.

Aşa s-a întâmplat şi în toamna trecută, la competiţia organizată, la Valea Călugărească, de către Academia de Studii Agricole a României, acolo unde soiurile „Gelu”, „Sultanină neagră” şi „Azur”, care au monoplizat toate treptele podiumului. Un alt soi apreciat a fost „Bujorul”, care a fost creat chiar de tânăra directoare a staţiunii bujorene, dr.ing. Alina Donici.

Vin ecologic de Bujorul FOTO C Crangan

Diploma obţinută în 2016 de noul soi de viţă „Gelu”

Rezultate Staţiunii de Cercetare Viti-Vinicolă Târgu Bujor sunt cu atât mai remarcabile cu cât, de mai bine de 17 ani, unitatea se autofinanţează, dat fiind că statul a lăsat cercetarea de izbelişte. Marele avantaj al bujorenilor este dat de faptul că-s harnici şi că-i duce mintea, căci reuşesc să facă o producţie de excepţie pe cele 400 de hectare de vie pe care le au în administrare, fac vin de calitate şi au izbutitt şi să atragă mai multe finanţări europene. „Fără vie şi fără banii atraşi de la Uniunea Europeană, probabil că puneam lacătul pe staţiune de multă vreme”, spune directoarea SCDVV.

Ce deosebeşte vinul ecologic de alte vinuri

După cum ne-au mărturisit cercetătorii de la SCDVV, vinul ecologic de Târgu Bujor (acum produs pe 35 de hectare de vie, după ce, în 2002, s-a pornit de la numai patru hectate) are câteva particularităţi care-l deosebesc fundamental de alte vinuri. „În primul rând, noi îl face din struguri, fără tot felul de adaosuri care să scadă costurile şi să crească profiturile ”, spune doctorul în biologie Aurel Ciubucă, unul dintre cei mai vechi angajaţi ai staţiunii.

Vin ecologic de Bujoru FOTO C Crangan

Directoarea Staţiunii şi o parte dintre echipamentele moderne

În afară de acest lucru fundamental, este de ştiut că Merlotul ecologic de Târgu Bujor se face fără îngrăşăminte chimice. Toată suprafaţa de unde se culeg strugurii folosiţi la acest vin este fertilizată, de 18 ani, doar cu gunoi de grajd. De asemenea, nu se folosesc insecticide, căci cercetătorii au implementat capcane cu feromoni (substanţe prin care insectele îşi atrag partenerii pentru împerechere), ceea ce face ca molile sau omizile să nu apară în plantaţia astfel protejată.

Nici pentru combaterea bolilor nu se mai folosesc, de aproape două decenii, substanţe chimice sistemice (care sub absorbite şi se acumulează în plantă) ci doar substanţe de contact (sulfatul de cupru fiind preferat), dar şi acestea în cantităţi minime, pentru a evita la maximum contaminarea strugurilor.

Vin eco de Bujoru FOTO C Crangan

La vinul eco se folosesc doar struguri de calitate, din vii cultivate fără chimicale

„Substanţele de contact nu sunt asimilate de plante. Ele dispar fiind spălate de ploaie, sunt degradabile, iar în cazul producţiei de vin ecologic există ca măsură suplimentară de precauţie o instalaţie de spălare a strugurilor înainte de zdrobire”, ne-a explicat procedura dr.ing Cristina Simion.

Alte aspecte importante sunt acelea că toate utilajele folosite pentru vinul ecologic sunt de foarte bună calitate, din inox, şi că înainte de îmbutelierea în sticle (nu în plastic), vinul este păstrat în butoaie din lemn, cele mai multe dintre ele aflate la prima utilizare.

Spre deosebire de vinurile obişnuite, în cazul celor ecologice nu se folosesc agenţi de limpezire şi nici produse de conservare. Evident, nici măcar nu poate fi vorba despre coloranţi, potenţatori de aromă şi alte bazaconii care păcălesc consumatorii.

Bun şi ieftin

Vinul ecologic de Târgu Bujor se vinde precum calul bun: de la faţa locului. Din păcate, însă, deşi un litru de vin ecologic costă, în funcţie de lot, între 11 şi 15 lei (deci este cu mult mai ieftin decât vinurile vinuri franceze şi italiene similare), piaţa românească încă nu este deocamdată pregătită pentru un astfel de produs. Cumpărătorii sunt destul de rari, asta şi pentru că mulţi români preferă, în materie de băuturi, principiul „mult, prost şi ieftin”, ceea ce, în majoritatea cazurilor, înseamnă contrafăcut.

Problema pare să fie, însă, nu neapărat legată de mentalitatea consumatorilor, ci şi de marketing şi de strategie comercială, având în vedere că ultimul sondaj comandat, în 2015, de către Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă din România a arătat că 60% dintre români ar prefera vinul ecologic dacă ar avea posibilitatea de a alege.

Vă mai recomandăm şi:

Şapte superstiţii bizare despre vie şi vin. De ce se îngroapă un ou în vie şi ce vesteşte paharul cu vin vărsat pe masă

Povestea bisericii negustorilor ruşi de vinuri de la Odobeşti, unde se stabilea preţul vinului pentru întreaga Europă de Est

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite