Povestea de succes a româncei membră a Fundaţiei Clinton care strânge bani ca să finanţeze terapia prin muzică pentru bolnavii cu Alzheimer
0
Maria-Luiza Popescu, absolventă a Universităţii din Texas, i-a atras atenţia fostului preşedinte american Bill Clinton şi soţiei sale cu o iniţiativă foarte interesantă: terapia prin muzică asupra persoanelor care suferă de boli neurodegenerative.
Maria-Luiza Popescu (30 de ani) a absolvit Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" din Galaţi, profilul matematică-informatică bilingv engleză (2008) şi apoi Universitatea Texas, cu dubla specializare-Ştiinţe Politice şi Guvernamentale şi Administrarea Afacerilor (2012), având şi studii doctorale în Economie Politică, cu o specializare în neuroştiinţa proceselor de decizii economice.
”Neuroştiinţa m-a pasionat din timpul liceului, însă într-un context interdisciplinar practic, nu strict medical. Descoperisem efectele anumitor genuri muzicale asupra mecanismelor şi obiceiurilor mele de studiu la momentul respectiv, îndeosebi muzică ambientală cu o structură similară muzicii clasice. Fiind o persoană foarte asociativă, îmi cream o atmosferă de muzică evocativă atunci când aveam teme literare descriptive sau analitice”, ne dezvăluie tânăra cum a început totul.
În acea perioadă, a aflat pentru prima dată despre Institutul de Muzică şi Funcţie Neurologică (Institute of Music and Neurologic Function) din New York, care funcţiona sub coordonarea renumitului dr. Oliver Sacks. Acesta a studiat şi a documentat efectele muzicii ca element asociativ în ”trezirea” memoriilor în cazul bolilor neurodegenerative (Alzheimer), precum şi o serie de alte beneficii în terapia pacienţilor.
”Am avut ocazia să corespondez înainte de decesul dânsului, ceea ce m-a inspirat să pun bazele unei noi iniţiative mai târziu, în timpul facultăţii. Efectele cognitive şi emotive ale muzicii nu pot fi subestimate. O coincidenţă fericită a făcut ca un muzician şi activist politic global (Moby), cu care deja eram în contact, să fie implicat în promovarea aceleiaşi cauze în organizaţia respectivă”, susţine tânăra din Galaţi, care s-a stabilit acum în Statele Unite ale Americii.
Strânge fonduri pentru cercetarea terapiei muzicale
A fost selectată ca membră a fundaţiei Clinton în timpul facultăţii, în urma unui proces internaţional extrem de competitiv ce vizează studenţi antreprenori-sociali din numeroase ţări ale lumii care vin cu proiecte concrete ce vizează comunităţi şi nevoi diverse. ”Se prioritizează inovaţia şi fezabilitatea, cu un plan realistic de dezvoltare şi implementare, precum şi de alocare a fondurilor”, ne explică Maria.
Fundaţia Clinton este practic o platformă de promovare şi relaţionare cu mentori, sponsori potenţiali şi investitori. În cadrul conferinţelor anuale pe care le organizează, fundaţia funcţionează ca o veritabilă piaţă pentru noi proiecte, ai căror coordonatori concurează pentru fonduri.

Românca alături de fostul preşedinte american Bill Clinton FOTO arhiva personală
Maria a fost acceptată ca membră a fundaţiei Clinton cu o iniţiativă extrem de interesantă. Este vorba despre terapia prin muzică asupra pacienţilor cu Alzheimer şi a participat, de atunci, la numeroase conferinţe care reunesc personalităţi şi experţi mondiali în domeniu. Iniţiativa româncei este finanţată independent, prin evenimente, donaţii şi parteneriate prin servicii.
Luna trecută, de pildă, şi-a prezentat iniţiativa la sediul fundaţiei din New York, în cadrul unei mese rotunde cu Chelsea Clinton. Maria a devenit acum o prezenţă obişnuită la conferinţele şi evenimente anuale ale fundaţiei Clinton, unde vorbeşte despre antreprenoriat social şi consultanţă în afaceri.
În prezent, organizează evenimente academice pe tema istoricului politic al diferitelor genuri muzicale, cu strângeri de fonduri pentru cercetarea terapiei muzicale. Şi-a deschis o organizaţie non-profit cu colaboratori din comunitatea iubitorilor de muzică, iar prin intermediul său au fost organizate evenimente de popularizare a terapiei muzicale, invitând experţi şi cercetători în domeniu la evenimente publice.
Parteneriat cu Spotify
A realizat ulterior un parteneriat cu Spotify ( o platformă cunoscută la nivel mondial care asigură muzică on line pentru milioane de oameni), iar în prezent organizează colecte periodice de echipamente audio portabile (modele anterioare de smartphoneuri, iPod-uri), dar şi ceea ce se numeşte în limbaj de specialitate ”music outings”: evenimente coordonate de spitalele specializate, unde petrece timp cu pacienţii conectaţi la muzică din trecut timp de câteva ore pe săptămână.
”Protocolul este integrat în cel al facilităţii, fiind şi un program de interacţie socială şi intergeneraţională. Voluntarii noştri sunt elevi de liceu şi studenţi în domeniu, selecţionaţi în urmă unui proces riguros. Interacţiunea socială cu componenta neurostimulativă a muzicii este elementul principal, având în vedere că pacienţii sunt expuşi, din păcate, televizorului majoritatea timpului, fără interacţiuni semnificative. Am observat împreună cu cercetătorii prezenţi reacţii emotive clare, cu comunicări stimulate de anumite melodii”, ne introduce puţin Maria în modul de lucru şi aria interes a fundaţiei Clinton.

Maria (stânga) alături de colegii săi din fundaţie şi Hillary Clinton FOTO arhiva personală
Un lucru este cert. Terapia prin muzică are rezultate remarcabile, lucru dovedit de numeroase studii ştiinţifice. De pildă, o pacientă de 90 de ani cu Alzheimer, fostă pianistă, şi-a putut aminti numeroase melodii prin simpla ascultare a unor note muzicale la pian, în cadrul unei terapii specifice. Următoarea categorie de populaţie cu care românca va lucra alături de voluntarii din fundaţie sunt veteranii neglijaţi în activităţi sociale stimulative, afectaţi de sindromul stresului post-traumatic.
Consultanţă pentru organizaţii politice şi companii Fortune 500
Prin prisma specializării sale, Ştiinţe Politice şi Guvernamentale şi Administrarea Afacerilor, Maria a oferit consultanţă la organizaţii politice şi companii Fortune 500 (clasament al celor mai mari companii publice americane după cifra de afaceri, întocmit de prestigioasa revistă Fortune), ce a vizat dezvoltarea şi introducerea de produse şi servicii noi.
”Microsegmentarea şi înţelegerea clientului sunt principalele puncte pe care mă concentrez acum, iar ele sunt aplicabile în orice organizaţie eficientă. Maximizarea impactului social este atuul pe care îl aduc acestei practici, prin dezvoltarea de iniţiative etice de care beneficiază anumite comunităţi şi sunt în acelaşi timp aliniate cu valorile organizaţiei. Mantra mea în acest sens este contribuţia la o expertiză diversificată pentru un segment care aduce beneficii societăţii într-un mod semnificativ”, ne explică românca nivelul de particularizare pe care îl practică cu fiecare client pentru a-l putea aduce în postura de a obţine beneficii maxime de la urma activităţii pe care o prestează.
Idei practice pentru reformarea sistemului de învăţământ din România
Bazându-se pe experienţa sa din Statele Unite, Maria vine cu câteva idei practice menite să reformeze sistemul de învăţământ românesc. Una dintre principalele probleme pe care tânăra a identificat-o este lipsa educaţiei şi gândirii antreprenoriale.
”Elevii performanţi nu sunt antrenaţi în direcţia valorificării resurselor proprii de pe urma cărora ei pot capitaliza în final. Lipseşte educaţia de identificare a oportunităţilor şi de dezvoltare a unei întreprinderi proprii, de maximizare a potenţialului. Este strigător la cer ca an de an să recitim aceleaşi articole despre elevi geniali care nu pot găsi sponsorizări pentru a merge la competiţii internaţionale. Sistemul este inept în identificarea oportunităţlor. Elevii pot face schimb de servicii cu companii multinaţionale pentru a obţine experienţă şi sponsorizări”, susţine Maria.
O altă soluţie pe care o propune este crearea unui parteneriat cu un consorţiu de companii multinaţionale şi întreprinzători de succes care să lucreze cu elevii pe o anumită perioadă, oferindu-le experienţă şi sponsorizări. Acest sistem este extrem de prezent în Statele Unite, companiile identificând potenţialele talente încă din ciclul primar.
”Este necesar ca elevii să dezvolte un curriculum practic, coeziv, cu aplicaţii interdisciplinare, unde să fie stimulaţi să dezvolte soluţii la diverse probleme economice, tehnologice, de societate contemporană, în locul atâtor materii predate disparat, impractic, fără conectivitate. Un autor şi celebru cadru didactic american, Tom Hierck, a spus că tinerii secolului 21 sunt educaţi de adulţii secolului 20 folosind curriculumul şi tehnicile secolului 19 după calendarul secolului 18. Este inutil de menţionat că această descriere se potriveşte ca o mănuşă sistemului educativ românesc şi la această oră. Pe scurt, materiile ar trebui grupate logic şi predate într-un mediu de observaţie practic, cu aplicabilitate şi exerciţii stimulante bazate în realitatea contemporană, preferabil de către adulţi cu inteligenţă emoţională şi experienţă practică în domeniu. Ştiinţele sociale (economie, filosofie, psihologie, istorie) sunt interconectate, iar evenimentele cele mai importante pot fi astfel analizate critic din aceste puncte de vedere. Matematica poate fi împărţită în probleme de actualitate practice pentru cei cu interese diferite care o vor folosi intens: economişti şi analişti, ingineri, matematicieni în cercetare, medici. Ştiinţele precum biologie, chimie, fizică şi geografie, de asemenea, pot fi grupate, cu studierea fenomenelor, sistemelor şi organismelor într-o perspectiva practică şi strâns legată, care ar cimenta noţiunile prin ceva concret”, sunt soluţiile concrete ale româncei pentru majoritatea materiilor de interes care se predau acum la şcoală.