Olimpicul admis la o cunoscută universitate britanică după ce a impresionat cu un proiect pentru transportul oamenilor pe planeta Marte

Andrei Stan Foto: Valentin Trufaşu

Andrei Stan (18 ani), elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional ”Vasile Alecsandri” din Galaţi şi olimpic la Fizică, a fost admis la Imperial College London, una dintre cele mai importante universităţi din Marea Britanie după ce a pus la punct un proiect cât se poate de real pentru transportul oamenilor cu o navă spaţială pe planeta Marte.

Andrei Stan, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional ”Vasile Alecsandri” din Galaţi, este olimpic la Fizică, clasându-se pe podium la olimpiada judeţeană de Fizică în clasa a X-a şi a XI-a şi obţinând două menţiuni la olimpiada naţională. 

Tânărul nu s-a descurcat însă la fel de bine cu Fizica de la început, ba dimpotrivă, îşi aminteşte amuzat că prima notă la această materie a fost un patru. ”Am avut o profesoară de excepţie la Şcoala nr. 12 din Galaţi, Radu Florica, care organiza lecţii pentru olimpiadă şi atunci a început realmente să îmi placă Fizica”, ne spune Andrei cum a început totul. 

Olimpicul s-a remarcat cu un proiect ce iese din tiparele obişnuite după ce a aplicat la cunoscuta universitate britanică Imperial College London. 

Olimpicul a fost ajutat în proiectul său de profesorul Mihail Sandu, care crează subiecte pentru olimpiadele de profil şi care a scos mai multe cărţi de Astronomie şi Astrofizică. Englezii i-au dat termen o săptămână pentru a concepe o misiune spaţială pe planeta Marte, aceasta fiind o condiţie esenţială pentru admiterea la specializarea inginerie aeronautică. 

”Când am văzut iniţial tema, m-am întrebat dacă nu cumva sunt nebuni, pentru că am avut alţi colegi care au aplicat la aceeaşi universitate şi au avut nişte teme mai facile. Nu aveam nicio bază teoretică, darămite una practică. Două zile nu am făcut nimic pentru că mă gândeam ce pot să fac ”, ne povesteşte râzând Andrei. 

Nu a renunţat însă şi s-a apucat de studiat. În final, a venit cu un proiect cât se poate de realist despre transportul oamenilor pe Marte. Puţini ştiu că sunt mai multe forţe care acţionează asupra unei nave după ce părăseşte atmosfera Pământului.

A planificat călătoria pe planeta roşie în cele mai mici detalii

Adolescentul a stabilit viteza necesară pentru ca nava să iasă din atmosfera Terrei, perioada optimă când poate părăsi Pământul, traiectoria pe care trebuie să o urmeze aceasta pentru a consuma cât mai puţin combustibil şi, foarte important, motoarele folosite pentru a ateriza pe Marte, pentru că atmosfera planetei roşii este mult mai uşoară decât cea a Pământului.

”Când iese din atmosferă, rachetele care au propulsat nava se desprind de ea, urmând ca aceasta să îşi continue apoi deplasarea în spaţiu cu încărcătura pe care o are la bord”, ne detaliază Andrei. Un al detaliu important. Planetele gravitează în spaţiu pe o traiectorie elipsoidă, iar Andrei a gândit traiectoria optimă, când Terra şi Marte se găsesc la cea mai mică distanţă. 

Andrei a fost felicitat şi de preşedintele României FOTO Andrei Stan

Tânărul a explicat inclusiv ce tip de rachetă şi ce gen de combustibil sunt optime pentru o astfel de călătorie, dar a venit cu idei practice şi pentru fiabilizarea vehiculului de transport folosit pe Marte, pentru că acesta nu poate urca munţii în prezent, spre exemplu. Universitatea britanică i-a cerut să calculeze şi timpul de care ar avea nevoie nava pentru a ajunge pe Marte, estimarea olimpicului gălăţean fiind de 250-260 de zile. 

Englezii au crezut că îl prind pe Andrei când i-au cerut să găsească trei motive pentru care nava spaţială nu ar ajunge pe planeta roşie, însă tânărul a trecut testul. ”Pentru că Soarele exercită şi el un câmp de atracţie, nava nu se va putea deplasa perpendicular pe traiectorie, ci pe o traiectorie elipsoidă, care ar necesita costuri suplimentare cu combustibilul. Acesta ar fi un motiv. După lansarea navei de pe Pământ,  aceasta va ocoli Terra pentru a se lansa cu viteză spre Mare. Problema este că între Terra şi Marte nu este nicio altă planetă şi această procedură nu poate fi aplicată din nou, deci acesta ar fi un al doilea motiv. Soarele generează radiaţii şi vânturi solare, care ar afecta, evident, echipajul, acesta fiind al treilea motiv pentru care nava ar avea dificultăţi să ajungă pe Marte”, explică Andrei.

Îşi va împlini visul

Testul de anduranţă pe care olimpicul a fost nevoit să îl treacă era însă departe de a se fi încheiat. El a trebuit să găsească şi o modalitate pentru a ateriza cu nava pe Marte. Andrei s-a gândit însă la o soluţie şi pentru asta. Cum planeta roşie are o atmosferă mult mai uşoară decât a Terrei, tânărul a conceput un scut din metal care să acopere faţa navei şi care să atenueze din forţa de frecare, dar şi o paraşută, care, la rândul ei, să reducă viteza la coborâre. 

Andrei a gândit şi nişte motoare mai mici, care să pornească la momentul aterizării şi care să ducă nava şi echipajul în siguranţă pe Marte. Realismul proiectului, pe care englezii îl vor folosi cu siguranţă pe viitor, l-a ajutat pe olimpicul din Galaţi să fie admis la Imperial College London. Din păcate, Andrei nu va putea urma cunoscuta universitate britanică din motive financiare. Universitatea suportă  costurile studiilor pentru studenţi, care se ridică la 9.000 de lire sterline pe an, urmând ca după angajare, aceştia să returneze gradual banii, cu condiţia să câştige peste 21.000 de lire sterline pe an. 

Pentru studenţii care vin din Europa, cum este şi cazul lui Andrei, englezii nu suportă şi cheltuielile de întreţinere, ceea ce înseamnă că aceştia trebuie să se descurce cu aceste costuri, lucru pe care, evident, puţini îl pot face. Talentul lui Andrei pentru ingineria aeronautică nu se va irosi, singura posibilitate de a face ceea ce îi place fiind să meargă acum la o altă universitate din Marea Britanie, Southampon, mai slab cotată, dar care îi suportă absolut toate cheltuielile.