Împăratul cu 9 soţii şi 18 copii care a inventat feudalismul şi a introdus scrierea antiqua, folosită şi astăzi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Carol cel Mare Foto www.historia.ro
Carol cel Mare Foto www.historia.ro

Carol cel Mare a rămas în istorie ca un mare cuceritor, dar există şi o latură mai puţin cunoscută a acestuia. Împăratul francilor a ordonat ca trandafirul să devină plantă de cultură şi a introdus scrierea cu litere mici, inventând scrierea antiqua, care este folosită şi în zilele noastre.

Puţini regi au reuşit ceea ce a înfăptuit Carol cel Mare (742-814 e.n.), cel care i-a condus pe franci din anul 768 până la moarte şi a întemeiat Imperiul Carolingian. Una dintre cel mai importante realizări ale lui Carol cel Mare, uns împărat de papa Leon al III-lea în anul 800, a fost introducerea literelor mici, inventând ceea ce astăzi este cunoscut ca scrierea antiqua, scrie Christoph Schulte-Richtering în cartea ”Regi, războaie şi cocote”.

Carol cel Mare este văzut ca părintele fondator atât al Franţei, cât şi al Germaniei, iar de unii istorici chiar ca părinte al Europei. A fost primul conducător al unui imperiu în Europa Occidentală de la prăbuşirea Imperiului Roman, cu capitala la Roma.

Carol a construit şcoli şi a sistematizat bibliotecile, ordonând supuşilor săi să alcătuiască liste de inventar, prin care a asigurat peste timp memoria culturală europeană. Împăratul francilor a decis sa trandafirul să devină o plantă de cultură şi i-a ordonat unui învăţat al Curţii, Alkuin, să clarifice dilema vizavi de existenţa sau inexistenţa ”nimicului”, consemnează Christoph Schulte-Richtering în cartea sa.

Domnia lui Carol cel Mare nu este lipsită de controverse. Împăratul francilor este acuzat că şi-a asasinat fratele, Carloman, deşi oficial se ştie că acesta ar fi murit din cauze naturale în 771. Chiar cronicarul de curte a lui Carol cel Mare, Eginhard, a consemnat că soţia lui Carloman, împreună cu fiii săi, au fugit în Italia imediat după moartea acestuia, pentru a se pune sub protecţia regelui longobarzilor.

A ordonat executarea a 4.500 de saxoni

Conducătorului francilor de atunci i-au plăcut femeile atât de mult, încât a avut de-a lungul vieţii nu mai puţin de 9 neveste, care i-au dăruit 18 copii. Carol cel Mare a fost implicat în mai multe conflicte armate cu saxonii, care organizau constant expediţii pe teritoriul francilor în scop de jaf, oferindu-I în cele din urmă împăratului pretextul să pornească un război împotriva acestora, se menţionează în lucrarea ”Regi, războaie şi cocote”.

În 772, Carol cel Mare a iniţiat o campanie în Saxonia Inferioară şi Westfalia Orientală, distrugând cu toporul Irminsul, un simbol religios păgân-germanic, a cărui dispariţie vestea sfârşitul lumii. Apocalipsa nu a venit, în schimb saxonii s-au înfuriat atât de tare, încât au atacat aşezările francilor şi le-au omorât sistematic nobilii. 10 ani mai târziu, Carol cel Mare şi-a răzbunat compatrioţii ucişi prin ceea ce a rămas cunoscut în istorie ca ”judecata sângeroasă de la Verden”, când a ordonat execuţia a 4.500 de saxoni, detaliază Christoph Schulte-Richtering în cartea sa.

Realizând că nu poate controla administrativ vastul său imperiu, Carol a decis să acorde aşa numitele feude unor principi aleşi, primind în schimb servicii militare de la aceştia. Vasalii acordau şi ei feude, iar sistemul gândit de Carol cel Mare a stat la baza creării statelor naţionale de mai târziu, devenind ulterior cunoscut ca feudalism, se menţionează  în cartea ”Regi, războaie şi cocote”.

Galaţi


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri