Cum ajungem să trăim fără un scop în viaţă: „Dacă tu nu ai visul tău, te va pune altul să munceşti pentru visul lui“
0Mulţi oameni se nasc, trăiesc şi mor conform unor reguli stabilite de alţii şi foarte puţini reuşesc să iasă din matrice şi să îşi pună întrebarea „care este scopul meu în această viaţă?“.
Majoritatea dintre noi nu se întreabă, din păcate, în timpul vieţii ”De ce m-am născut? Care este scopul meu în viaţă?”. Mulţi execută orbeşte ce le spune societatea, familia sau anturajul să facă. Asta înseamnă de cele mai multe ori să meargă la şcoală, când sunt copii, să îşi găsească un serviciu, să aibă grijă de familie şi să plece în câteva concedii, ca să mai schimbe aerul.
Pentru o viaţă de om este foarte puţin, mai ales din perspectiva intimă, interioară a fiecăruia dintre noi. Viaţa nu reprezintă botez, nuntă şi moarte, ca să simplificăm lucrurile, ci mult mai mult de atât, mai ales din perspectivă spirituală.
Cu 100-200 de ani în urmă, scopurile semenilor noştri erau cât se poate de simple. Mulţi dintrei ei luptau pentru pământ sau pentru nobilul ori regele pe care îi serveau.
”Este regretabil că 99% dintre noi nu se întreabă măcar de ce au venit pe acest pământ. Dacă o fac totuşi, psihologia grupului joacă un rol foarte important în perspectiva pe care o are acea persoană. În prezent, scopurile sunt bulversate pentru că întreaga societate este bulversată şi se cam doreşte asta. Important de spus este că omul nu se întreabă care este scopul lui în viaţă pentru că nu are suficientă energie”, explică psihologul Stelian Chivu.
Deşi poate părea straniu, nu neaparat lipsa educaţiei conduce la lipsa unor întrebări esenţiale de genul ”care este scopul meu în viaţă?”, ci lipsa energiei. Fără energie vitală o persoană nu se poate nici măcar concentra să facă lucrurile mărunte de zi cu zi, darămite să îşi mai pună întrebări existenţiale.
O persoană cu energie nu va fi la fel de uşor de manipulat ca una lipsită de vlagă, care abia mai stă în picioare de oboseală. Practic, cei care au suficientă energie vitală, vor ajunge mai devreme sau mai târziu să se întrebe şi care este scopul lor în viaţă.
Scopul suprem
Când vorbim de scopuri, acestea sunt pe trei nivele. Primul vizează mentalul, ce înseamnă să ai o idee, să dobândeşti cunoaştere într-un domeniu sau altul, deci să tinzi către ceva anume. Al doilea este cel emoţional, ce poate înseamna să iubeşti, să vezi cum este să iubeşti şi să fii iubit, să fii calm, relaxat, fericit, dar şi să vrei să devii mai bun. Există şi scopul fizic, ce poate fi văzut ca o dorinţă de a te vindeca, dacă eşti bolnav, sau să ai un corp armonios, ce presupune exerciţiu fizic.
”De ce nu reuşesc mulţi dintre cei care şi-au propus un scop anume? Pentru că ei se ghidează după scopuri deja impuse. Dacă tu nu ai gânduri proprii, ţi le vor transmite şi impune alţii pe ale lor. Altfel spus, dacă tu nu ai visul tău, te va pune altul să munceşti pentru visul lui”, susţine psihologul Stelian Chivu.
Scopul suprem în viaţă este cel spiritual, către care tind cei se întreabă acest lucru. Vorbim de cum poţi face ceva cu pasiune, dar care să îi ajute şi pe ceilalţi şi să contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică la progresul omenirii.
”Varianta cea mai tristă este să dormi toată viaţa”
Privind din alt unghi, scopul poate fi individual, egoist, sau social, altruist, după cum aminteam anterior. Când lucrezi doar pentru tine, o faci doar pentru satisfacţia ta personală, pe când scopul social vizează o masă mare de oameni sau o comunitate.
”Există o anumită doză de manipulare din exterior, care se exercită tocmai pentru ca oamenii să nu aibă un scop propriu, ci eventual să <<împrumute>> un scop de la alţii, preferabil unul care să fie cât mai limitat şi egoist”, precizează psihologul Stelian Chivu.
Cei care se supun orbeşte acestor reguli, ajung să regrete, de regulă după 50 de ani, că nu şi-au urmat visurile sau pasiunile în tinereţe.
Persoanele care doresc să îşi afle scopul în viaţă o pot face numai din aproape din aproape. Nu există pastile şi nici formule magice, iar pentru a-şi descoperi cu adevărat scopul în viaţă fiecare dintre noi trebuie să experimenteze, să citească şi să se documenteze.
”Când individul caută ceva sau cere, mai devreme sau mai târziu obţine şi rezultate. Doar ca să treci prin viaţă ca o frunză în vânt, să te duci la şcoală doar pentru aşa a vrut mama, să îţi iei o soţie sau un soţ doar pentru că aşa a vrut tata, să te angajezi undeva pentru că nu ai găsit altceva, să ai copii doar pentru că aşa îţi cere familia, este crunt. Este o viaţă la sfârşitul căreia dacă tragi linie şi compari plusurile şi minusurile, ajungi să ai regrete amare despre ce ai fi putut să faci sau să experimentezi. Cea mai fericită variantă este să îţi identifici scopul în viaţă şi să acţionezi în conformitate cu acesta, varianta mai puţin fericită este să îţi cauţi toată viaţa scopul, iar varianta cea mai tristă este să dormi toată viaţa”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.