Analiză Condamnaţi la nespălare. Cum sunt forţaţi 30.000 de gălăţeni să rămână la CET, deşi nu primesc apă caldă

Toţi gălăţenii branşaţi la sistemul public au rămas de la 1 aprilie fără apă caldă pe termen nelimitat, din cauza insolvenţei CET. Absurd este că o treime dintre aceştia nici măcar nu pot să-şi pună centrale, pentru că au interdicţie la debranşare, din cauza unui împrumut al Primăriei. În acelaşi timp, Baia Comunală din oraş, deşi finalizată pe 1 aprilie, este sub lacăt pentru că primarul şi CL nu se înţeleg în privinţa administrării ei.

Insolvenţa Electrocentrale (CET) SA Galaţi a creat o situaţie de-a dreptul absurdă la Galaţi, oraş în care circa 40% din populaţie (în jur de 100.000 de oameni) depinde de reţeaua publică de distribuţie a apei calde şi căldurii.

Începând cu data de 1 aprilie, CET a sistat furnizarea căldurii şi apei calde către gălăţenii arondaţi societăţii de distribuţie Calorgal SA, motivul fiind acela că societatea a fost obligată de adunarea generală a creditorilor să găsească soluţii de rentabilizare.

„Cantitatea de agent termic consumată de oraş este una mică, ceea ce face ca utilajele noastre să funcţioneze sub capacitate, cu costuri uriaşe pe gigacalorie. Practic, ar trebui ca oraşul să cumpere de cinci ori mai mult agent termic pentru ca noi să ne acoperim cheltuielile de funcţionare. Altfel, nu mai pornim turbinele, pentru că ne interzice adunarea creditorilor”, ne-a explicat Sinan Mustafa, administratorul special al Electrocentrale SA Galaţi (societate care trece prin mari dificultăţi financiare, fiind în stare de insolvenţă).

Scandal în Consiliul local

Având în vedere situaţia, CET, Primăria şi Calorgal au purtat mai multe runde de negocieri, în încercarea de a ajunge la un punct comun. Problema a fost discutată şi în Consiliul local, acolo unde a ieşit un adevărat scandal, căci majoritatea aleşilor nu sunt de acord ca bugetul public să suporte, practic, pierderile de producţie de 80%.

Suma ce trebuie plătită de municipalitate s-ar ridica aproximativ 3,5 milioane de lei pe lună, restul urmând să fie achitat de asociaţiile de proprietari.  În total, până în octombrie, ar fi vorba de circa 27 de milioane de lei suportaţi de Primărie (aproape 6 milioane de euro), bani care înseamnă, practic, o subvenţie mascată pentru a acoperi pierderile de producţie ale CET.

Sinan Mustafa, administratorul special al CET. FOTO C.C.

„Este o sumă mare, însă trebuie să ne asumăm o soluţie pentru a rezolva furnizarea apei calde la Galaţi. Poate că unii consideră că nu este bună varianta propusă de Electrocentrale – pot să admit asta – însă ceva trebuie făcut. Nu putem să ne batem joc de populaţia oraşului”, a declarat primarul Marius Stan.

Legaţi obligatoriu de ţevile reci

Trecând peste faptul că au dreptate atât CET (care nu poate porni sistemul în pierdere), cât şi Primăria (care nu are de ce plăti pierderile generate de alţii), ajungem la partea realmente absurdă a acestei poveşti.

Circa o treime dintre cei 100.000 de gălăţeni branşaţi la sistemul public sunt condamnaţi să se spele cu apă rece cel puţin încă doi ani de aici încolo. Mai exact, ei nu pot obţine avizul pentru a-şi monta centrale termice deoarece nu au voie să se debranşeze de la sistem.

Totul porneşte de la o hotărâre de Consiliu Local adoptată în urmă cu trei ani, prin care se stabileau o serie de condiţii privind modernizarea reţelei de distribuţie. Primăria obţinuse un împrumut nerambursabil de la BERD, cu scopul modernizării parţiale a reţelei, iar una dintre condiţiile ca finanţarea să nu fie returnată era menţinerea clienţilor pentru încă cinci ani.

Debranşarea este doar un vis pentreu 30.000 de gălăţeni rămaşi fără apă caldă. FOTO C.C.

În acest condiţii, circa 30.000 de oameni din cartierele Port, Mazepa II, Siderurgiştilor Vest, Ţiglina I, Centru şi Micro 14 16, 17, 19, 20, 38 şi 39B sunt obligaţi să rămână legaţi în continuare de ţevile reci, altfel Primăria trebuie să dea înapoi împrumutul de 12 milioane de euro luat de la BERD .

Baia Comunală, închisă de rivalităţile politice

În condiţiile în care apa caldă nu mai curge la robinetele gălăţenilor, Baia Publică a Galaţiului devine, brusc, un obiectiv de importanţă socială majoră. De altfel, chiar pe 1 aprilie (adică exact în ziua în care se oprea apa caldă în oraş), la Baia Comunală s-au încheiat lucrările de modernizare ce au costat 1,1 milioane de euro.

Deşi pare o veste bună pentru gălăţeni, în realitate vestea este una proastă, căci baia este finalizată, modernă şi pregătită pentru  a-şi primi clienţii, însă este închisă cu lacătul şi aşa va rămâne şi de aici încolo. 

Cum era de aşteptat, totul ţine de motive birocratice, combinate cu strategii politice de campanie electorală. Mai exact, în şedinţa de Consiliu Local din 31 martie, primarul Marius Stan (acum în UNPR, migrat din PNL) a propus două proiecte de hotărâri: unul privind stabilirea tarifelor la prestaţii (aprobat) şi altul pentru trecerea băii în administrarea fundaţiei „Sportul gălăţean” (respins).

Baia Publică din Galaţi. FOTO C.C.

Stan a argumentat că externalizarea administrării ar face lucrurile mai eficiente, mai ales că Serviciul de Administrare a Domeniului Public din Primărie (pe care consilierii îl indicau ca soluţie) şi-a arătat incompetenţa în mai multe rânduri.

„După exemplul pe care ni l-au dat cei de la Gospodărire Urbană, care au ţinut în administrare Plaja şi au făcut-o praf  (N.R. Singura plajă publică din Galaţi este închisă de doi ani), am considerat că nu mai merită să le mai dăm încrederea asta”, a argumentat primarul, care a completat că Fundaţia „Sportul gălăţean” este fondată şi aparţine chiar Primăriei Galaţi.

Vocea cea mai vehementă contra propunerii primarului a fost cea a consilierul ALDE Cristian Dima. „În majoritatea localităţilor în care există o baie publică, aceasta este administrată de administraţia publică locală sau de societăţi din subordinea administraţiei publice locale, în nici un caz de o fundaţie, care nu este supusă controlului Curţii de Conturi şi altor organisme abilitate. Este o încercare nepotrivită de a muta patrimoniul municipalităţii către entităţi care nu pot fi verificate", a spus Cristian Dima.

În final, doar nouă consilieri au fost de acord cu introducerea pe ordinea de zi a proiectelor privind darea în administrare a Băii Publice, iar 13 (printre care şi viceprimarul PSD Florin Popa) s-au împotrivit, lucru care l-a făcut pe primarul Marius Stan să răbufnească şi să declare că totul este o mascaradă politicianistă, din care au de suferit gălăţenii.

Primarul Marius Stan. FOTO: C.C.

„Să ţinem în mod intenţionat închisă Baia Publică, în condiţiile în care s-a sistat furnizarea apei calde în oraş, este o curată bătaie de joc la adresa gălăţenilor. Îi condamnăm pe oameni la nespălare”, a declarat Marius Stan.

Se cere ajutorul Guvernului

Dacă, în privinţa Băii Comunale, Primăria urmează să revină cu o nouă propunere de dare în administrare  în următoarea şedinţă de CL (între timp investiţia va rămâne închisă publicului), în ceea ce priveşte contractul cu CET este nevoie de intervenţia Guvernului.

Motivul este acela că preţul gigacaloriei este reglementat în România, iar plata unei subvenţii atât de mari din partea Primăriei ar putea să fie considerată ilegală (deci imputabilă celor care iau decizia) de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) şi Curtea de Conturi.

De altfel, pe 5 aprilie a fost întocmit un memorandum semnat de CET şi Primărie, care a fost trasmis Executivului în vederea primirii unui ajutor în deblocarea problemei apei calde al Galaţi.