Cel mai mare pericol în cazul izolării la domiciliu. Cum funcţionează neurochimia genetică la fiecare individ

Foto: arhivă Adevărul

Majoritatea dintre noi nu are niciun fel de experienţă în gestionarea gândurilor şi emoţiilor negative cu care ne confruntăm în prezent.

Modul în care fiecare dintre noi se manifestă în această perioadă când suntem obligaţi să stăm în izolare ne va influenţa atât pe noi ca indivizi, dar şi societatea în ansamblul ei.

”Cea mai solicitată acum este mintea. Creierul trebuie văzut şi înţeles ca o casă, pe care o vom mobila în funcţie de educaţia, experienţa de viaţă şi banii de care dispunem. Mintea noastră poate să aibă gânduri pozitive, ce conduc la trăiri înalte, dar dacă nu o controlăm, riscăm să avem o minte care va fi <<mobilată>> de altcineva şi care va aduce cu ea gânduri şi stări negative”, explică psihologul Stelian Chivu.

Prin urmare, calea de urmat este educarea minţii, ce va conduce în scurt timp la crearea unor sinapse, a unor căi rapide de accesare a gândurilor pozitive. Dacă vom permite propriei minţi să ne controleze sau vom lăsa programe negative din exterior să se instaleze în aceasta, vom avea parte de gânduri cu frecvenţă joasă şi emoţii pe măsură.

Principala problemă cu care omenirea se confruntă în prezent este izolarea în locuinţa proprie. La nivel global, se estimează că aproape 4 miliarde de oameni sunt forţaţi să îşi petreacă bună parte din timp în casă pentru a reduce riscul infectării cu noul coronavirus. 

Omenirea nu s-a mai confruntat cu o astfel de problemă în istoria ei recentă, iar aici trebuie să se ţină cont şi de faptul că majoritatea celor obligaţi să se izoleze nu au antrenamentul mental şi emoţional ca să treacă fără prea mari dureri de cap peste această provocare. 

”Izolarea la domiciliu nu este o opţiune, ci o obligaţie, iar asta face ca, la nivelul interior al multora dintre noi, să fie generat un nivel mare de stres. Izolarea începe să devină un real coşmar pentru unele persoane, pentru că o consideră un fel de detenţie. Creierul va reacţiona în concordanţă cu gândurile dominate de tristeţe. Când sunt câteva miliarde de oameni care simt tristeţe şi furie, sănătatea psihoemoţională a acestora va fi puternic influenţată. Se va crea practic o energie ale cărei efecte putem doar să le intuim la acest moment”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Efectele izolării

Ca efect al izolării vor apare tot soiul de tulburări mentale şi emoţionale, iar ele se vor manifesta în special la persoanele dinamice, extrovertite, şi care s-au obişnuit să se alimenteze cu energie din exterior. De asemenea, persoanele anxioase, care se lasă dominate de gânduri şi emoţii negative, vor fi extrem de afectate în această perioadă.

”Există şi ceea ce se numeşte neurochimie genetică. Este vorba de anumite programe transmise genetic de părinţi, care pot creşte rezistenţa unei persoane la situaţia cu care ne confruntăm sau, dimpotrivă, o pot vulnerabiliza la ceea ce parcurgem în prezent”, punctează psihologul Stelian Chivu. Un nivel scăzut de serotonină, numit şi hormonul fericirii, face ca o persoană să devină mai anxioasă, nervoasă sau furioasă şi să îi vină extrem de greu să depăşească perioada pe care o traversăm.

Nu sunt departe nici depresiile, iar dacă cel în cauză nu face nimic pentru a ieşi din această stare, se poate confrunta cu gânduri de sinucidere. ”Unele persoane vor descoperi gânduri şi stări emoţionale de care nu erau conştiente înainte de intrarea în izolare.Aceste idei şi emoţii erau într-o stare latentă, dar o perioadă lungă de izolare, de o lună, două sau chiar trei luni, va scoate la suprafaţă manifestări necontrolate pe care respectivii nu vor şti să şi le explice”, spune psihologul Stelian Chivu.

Paşi simpli pentru a ne recăpăta controlul

Anxietăţile şi depresiile profunde vor fi însoţite de atacuri de panică, iar pe acest fond încep să apară tulburările de personalitate, în special pentru că nimeni nu ştie când şi cum se va încheia această pandemie.

”Pentru deţinuţi se setează un fel de ceas la începutul perioadei de detenţie, în sensul că are loc o programare mentală legată de timpul rămas până când vor fi eliberaţi. Ori acum nu se ştie când şi, mai ales, dacă se scapă din această situaţie, iar izolarea nu face altceva decât să accentueze stresul deja existent din motivele amintite anterior. Limitarea libertăţii de mişcare crează un puternic stres, ca şi conflictul interior cu care se luptă mulţi dintre noi în aceste zile. Când indivizii ajung la un anumit nivel de saturare, pot să iasă în grup pe stradă, mai ales dacă nu au cu cine să interacţioneze din rândul familiei sau al anturajului”, explică psihologul Stelian Chivu.

Toate aceste gânduri şi emoţii pe care mulţi dintre noi nu ştiu să le gestioneze, pot conduce la tulburări bipolare, care se manifestă prin reacţii maniacale. Tot acest stres acumulat va conduce la şubrezirea sistemului imunitar, lăsând organismul vulnerabil la boli, cei în cauză vor începe să aibă dificultăţi din ce în ce mai mari la luarea deciziilor, iar memoria le va fi afectată. 

Îngrijorarea prezentă acum la foarte multe persoane poate fi cognitiv-iraţională, caracterizată prin refuzul unor persoane de a accepta ce li se întâmplă, de a nega pur şi simplu realitatea, şi cognitiv-raţională, întâlnită la cei care ar fi vrut să fie în altă parte şi aibă contact cât mai puţin cu această situaţie. Îngrijorarea poate fi şi sănătoasă şi aceasta apare natural, ca un mecanism de apărare al organismului, fără să existe manifestări la extreme. 

”Sunt mulţi cei care fac acum recomandări, dar când oamenii sunt intraţi deja în această vrie a fricii şi panicii, e greu să îi mai scoţi de acolo. Ca să putem face ceva, este necesar ca fiecare dintre noi să îşi analizeze nivelul de autocontrol prin conştientizare şi autoanaliză. Un mic exerciţiu pe care îl pot face este să îţi mute atenţia pe respiraţie, astfel încât să abandoneze gândurile iraţionale şi emoţiile negative. Pot, de asemenea, să mediteze sau să se roage, şi, în special, să se gândească într-o manieră pozitivă la cum va arăta viitorul lor după ce va trece această epidemie”, sunt sfaturile psihologului Stelian Chivu.