Braga de Galaţi, cea mai bună din România, ameninţată de falşi producători şi comercianţi necinstiţi
0
Unicul laborator din ţară, în care se prepară bragă cu licenţă de fabricaţie şi certificat de calitate, produce tot mai puţină băutură răcoritoare din cauza concurenţei celei falsificate, de proastă calitate. Mădălin Voicu şi Florin Călinescu se numără printre clienţii care apreciază adevărata „bragă Alina”, cumpărată direct de la sursă
Gheorghe Zmeu şi Gabriel Pauliuc sunt doi gălăţeni care încearcă să ţină în viaţă o afacere tot mai puţin profitabilă, motivaţi doar de nostalgia succesului de altă dată.
Cei doi, administratorii SC Comalina SRL, deţin unicul laborator din ţară în care se prepară bragă, cu licenţă de fabricaţie şi contract de atestare a calităţii produsului, pe baza analizelor realizate la Facultatea de Industrii Alimentare din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“.
Aromă orientală, într-o reţetă străveche
Braga, supranumită băutura răcoritoare a sultanilor, se prepară în laboratorul de la Galaţi după o reţetă străveche, din mălai, făină de grău intermediară, drojdie de bere, zahăr şi apă.
Aceste ingredinte sunt amestecate - în proporţii al căror secret este păstrat cu străşnicie – după care sunt fierte într-un cazan special, timp de şase sau opt ore, în funcţie de cantitatea comandată de beneficiari.
„În general, lucrăm pe bază de comandă, deoarece braga este extrem de perisabilă. De la preparare şi până la consumare, nu trebuie să treacă mai mult de 48 de ore. Cum această băutură răcoritoare, absolut naturală, nu poate fi conservată şi îmbuteliată, cei care o comercializează trebuie să dispună de «dozatoare» cu sistem de răcire şi barbotare", precizează Gheorghe Zmeu.
Chiar dacă nu divulgă secretele de fabricaţie (rămase de la bragagii turci care au trăit cu secole în urmă la Galaţi), producătorul ţine să precizeze un amănunt important: „Cel mai mult contează cazanul de fierbere şi îndemânarea celui care face amestecul din mălai şi făină. Folosim un cazan din inox sub care ard numai lemne de fag. După ce se lasă la răcit o zi, compoziţia se strecoară şi apoi este amestecată cu apă şi zahăr sau miere de albine".
Băutura răcoritoare produsă la Galaţi de Gheorghe Zmeu şi Gabriel Pauliuc are atestat de produs tradiţional sub denumirea „bragă Alina".
„Când ne-am privatizat, căutam un nume pentru produs şi fiind pe stradă am prima fetiţă care ne-a ieşit în care cum o cheama si Alina i-a ramas numele“, explică Gheorghe Zmeu.
Florin Călinescu a comandat 3.000 de litri
„În general, preparăm bragă începând din luna mai şi până în octombrie. Anul acesta, am început în aprilie pentru ne-a permis vremea . În restul anului însă, când este rece, suntem nevoiţi să întrerupem producţia", mai spune Gheorghe Zmeu.
Chiar dacă reprezintă o alternativă sănătoasă la toxicele amestecuri de chimicale frumos colorate din PET-urile înşirate pe rafturile supermarket-urilor, din an, în an, se produce şi se vinde tot mai puţină bragă.
În perioada comunismului, braga era băutura răcoritoare „cea de toate zilele”. La fostul laborator al Intreprinderii Comerciale de Stat pentru Alimentaţie Publică (ICSAP) din Galaţi, astăzi al SC Comalina srl, se produceau zilnic între 10.000 şi 15.000 de litri de bragă.
„Ştabii” comunişti care, spre deosebire de restul populaţiei, aveau acces şi la băuturi răcoritoare din import, preferau totuşi braga.
„Se spune că însuşi Gheorgiu Dej trimitea să i se cumpere bragă fabricată la Galaţi. Şi noi ne putem mândri că, în anii trecuţi am preparat şi livrat bragă pentru clenţi celebri, precum Radu Beligan şi Mădălin Voicu, iar cea mai mare comadă onorată a fost de 3.000 de litri, pentru Florin Călinescu care a împărţit-o în 2004, în campania electorală”, îşi aminteşte cu nostalgie Gheorghe Zmeu.
În anii din urmă însă, chiar şi în perioadele caniculare, producţia mai ajunge la cel mult 1.000 de litri pe zi.
Şi braga se falsifică
„Deocamdată producem doar 150 de litri, dar au fost zile în care am livrat şi doar 20 - 30 de litri. Sigur, încă n-am intrat cu adevărat în sesonul cald, dar vânzarea a scăzut continuu”, a mai afirmat Gheorghe Zmeu.
Motive sunt mai multe, după cum ne-a explicat producătorul.
„Nu e vorba numai de concurenţa aşa ziselor sucuri din chimicale, ci şi de compromiterea acestei băuturi naturale şi sănătoase. De vină sunt aşa zişii producători neautorizaţi care o prepară în cine ştie ce condiţii şi comercianţii necinstiţi care adaugă apă în braga originală ca să-şi sporească profitul. La un moment dat, m-am trezit că o doamnă din Galaţi îmi spune că a văzut la Braşov, la un târg de produse tradiţionale, bragă pe care scria ca este produsă la noi, iar eu n-am livrat un litru cuiva de la Braşov. Sau eram pe Faleză şi am văzut o persoană, care n-are autorizaţie, vânzând o zeamă despre care zicea că este bragă. Păi dacă cineva cumpără şi bea chestia aia cu gust rău despre care i se spune că este bragă, va mai accepta vreodată să pună gura pe braga adevărată? Vă spun eu sigur că nu! Din păcate, acum, în România, este o goană nebună după câştig prin falsificarea produselor de orice fel. Şi ştiţi ce-i culmea? Inspectorii stau pe capul meu, nu pe al falsificatorilor şi negustorilor necistiţi. Că aşa-i în România!”, ne mai spune cu năduf Gheorghe Zmeu.
La poarta laboratorului SC Comalina SRL, braga se poate cumpăra de către oricine cu 4 lei litrul, dar la comercianţii care o revând, nu o veţi găsi cu un preţ mai mic de 7 lei şi chiar 10 lei litrul.
Se încarcă comentariile...
