Acţiune în forţă într-un sat din Galaţi. Zeci de săteni, deposedaţi de terenurile pe care le ocupau abuziv, de peste un deceniu, cu complicitatea primarului
0
Executarea silită vine după un lung şir de procese civile şi penale pornite de Agromec Berheci împotriva a zeci de săteni şi a primarului comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru. Surprinzător, reprezentatul firmei amintite crede că sătenii care i-au ocupat abuziv proprietatea sunt, la rândul lor, victimele relei-credinţe a funcţionarilor primăriei Ghidigeni.
Miercuri, 1 iunie, pe când mai toată lumea era ocupată cu Ziua Copilului, în comuna gălăţeană Ghidigeni era agitaţie mare. O impresionantă coloană de maşini printre care se aflau şi cele de la Jandarmerie, precum şi de la Poliţie, a poposit la primărie, iar de aici a pornit, într-un nor de praf, pe câmpurile din apropierea localităţii.
Deşi, la prima vedere, ai fi zis că asişti la o operaţiune de căutare a unui infractor periculos, lucrurile avea să se lămurească rapid. În fapt, „desantul” avea ca scop înlăturarea unei tulburări de posesie care prepetua de peste zece ani şi la care erau complici, în diverse forme, circa 30 de locuitori ai Ghidigeniului, plus primarul comunei, Eugen Tăbăcaru.
Potrivit lui Ion Banu, proprietarul de drept al respectivelor terenuri (în suprafaţă de câteva zeci de hectare), executarea silită a fost ultima soluţie, după ce zecile de tentative de restabilirea a legalităţii prin metode paşnice au eşuat.
„Mă judec cu aceşti oameni de foarte mulţi ani. Am câştigat procesele şi i-am rugat să mă lase să îmi muncesc pământul. Am rugat şi conducerea primăriei să mă ajute, aşa cum este normal, dar m-am lovit de o ostilitate fără margini. Mai mult decât atât, am aflat că primarul Eugen Tăbăcaru este complice la această mascaradă, motiv pentru care l-am şi reclamat penal, pentru abuz în serviciu”, ne-a declarat Ion Banu.
În acelaşi timp, fermierul a recunoscut că, pe de altă parte, îi pare rău de oamenii care pierd acum terenurile pe care au investit să-şi înfiinţeze culturi agricole.
Instantaneu de la executarea silită. FOTO C. Crângan
„Chiar dacă a fost un abuz ceea ce au făcut, eu îi înţeleg cumva pe aceşti oameni, căci ei s-au bazat pe suportul primarului. Dacă acesta şi-ar fi făcut datoria şi nu ar fi acţionat cu rea-credinţă nu se ajungea aici. Din păcate, acum nu mai este cale de întors. Trebuie să aplicăm legea”, a mai spus Ion Banu.
Interesnat este că niciunul dintre conducătorii administraţiei publice locale nu au vrut să participe la intrarea în legalitate, argumentând că sunt plecaţi din localitate, cu diverse cu treburi. De altfel, nici cei executaţi silit nu s-au prezentat la faţa locului, deşi au fost citaţi.
Când buna credinţă este confundată cu prostia
Totul a început cu două decenii în urmă, mai precis în perioada 1995-1999, atunci când Ion Banu, administratorul Agromec Berheci (firmă privată specializată în prestaţii mecanizate pentru agricultură) a decis să achiziţioneze în numele societăţii mai multe suprafeţe de teren arabil.
Instantaneu de la executarea silită. FOTO C. Crângan
„Am luat această decizie pentru a ne consolida capitalul social şi pentru a ne dezvolta activitatea pe baza proprietăţiii asupra terenurilor pe care le lucram”, explică situaţia Ion Banu.
Printre cei care s-au oferit să-şi vândă terenurile către Agromec Berheci s-au numărat atât săteni cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, dar şi o serie de persoane care au beneficiat de constituirea unei proprietăţi de 5.000 de metri pătraţi în virtutea unei prevederi legale care-şi propunea să-i sprijine pe cei care munciseră în agricultură, dar nu deţineau niciun fel de alte proprietăţi funciare.
Cum legea spunea că respectivele terenuri nu puteau fi înstrăinate decât după zece ani de la dobândire, tranzacţiile s-au materializat sub forma unor antecontracte de vânzare-cumpărare, prin care proprietatea era cedată din acel moment, urmând ca actele să fie perfectate după expirarea termenul stabilit de lege.
„Am încheiat antecontracte de vânzare în formă autentică, în faţa notarului, cu 54 de persoane din localitatea Ghidigeni, cărora le-am achitat (N.R: după cum rezultă, de altfel, din documente) contravaloarea terenurilor - aproape 40 de hectare în total - cedenţii obligându-se în scris să lase pământul în folosinţa societăţii chiar din acel moment”, ne-a explicat situaţia Ion Banu.
Totul a mers conform înţelegerii, însă, doar până în anul 2005, atunci când îndeplinindu-se termenul de zece ani (legea spune că acesta curge din momentul eliberării adeverinţei de proprietate) Agromec Berheci le-a solicitat celor 54 de săteni să se prezinte pentru finalizarea documentelor. Stupoare, însă. O mare parte dintre ei au refuzat să vină, argumentând că ei nu au vândut niciun teren, ci doar l-au dat în arendă.
Instanţa a dat câştig de cauză Agromec
Cum era şi firesc, Agromec Berheci a sesizat instanţa de judecată, în perioada 2005-2006, cu privire la situaţia creată şi a cerut magistraţilor să constate, pentru fiecare caz în parte, valabilitatea tranzacţiei.
Urmare a acţiunilor (la care s-au anexat antecontractele încheiate la notar, purtând pe ele semnăturile vânzătorilor şi cumpărătorului), instanţa a emis mai multe hotărâri prin care stabilea proprietatea deplină a Agromec Berheci asupra terenurilor respective.
Instantaneu de la executarea silită. FOTO C. Crângan
De altfel, hotărârile – care poartă specificaţia „prezenta ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare” – au şi fost recunoscute ca atare de autorităţile cadastrale, care au efectuat întabularea proprietăţilor.
Este de menţionat că marea majoritate a proceselor au fost câştigate de Agromec Berheci în cursul anului 2006, deciziile rămânând definitive. Putem aminti aici sentinţele nr. 929/ 1 iunie 2006 (în contradictoriu cu Duţu N. Vasilica), nr. 998/ 9 iunie 2006 (în contradictoriu cu Sandu Lurenţa), nr. 928/ 1 iunie 2006 (cu Pandele Elena), nr. 714/ 4 mai 2006 (cu Pandele Lilian) s.a.m.d.
Mai există însă alte câteva litigii pe rol, în care lucrurile sunt tergiversate de o serie de „jocuri juridice” bizare. Mai exact, Parchetul din Tecuci a fost obligat de instanţă de mai multe ori să reia ancheta penală în cauzele respective, după ce, iniţial, procurorii ajunseseră la concluzia că nu există nimic ilegal.
Un calvar juridic parcă fără de sfârşit
Deşi se părea că tot scandalul se va încheia aici, lucrurile au luat o turnură cu totul aparte în anul 2007, atunci când primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, i-a convocat în teren pe toţi cei care-şi vânduse terenurile către Agromec (şi pierduse deja procesele), pentru a le măsura terenurile şi a-i pune în posesie efectivă.
Audiat ulterior de instanţă (în urma declanşării unor noi litigii, pentru tulburarea de posesie, între foştii proprietari şi Agromec Berheci), primarul a declarat că, de fapt, el nu a chemat pe nimeni, ci că a fost rugat de săteni să facă identificarea parcelelor.
Declaraţie la Parchet din care rezultă că abuzul a fost orchestrat de primar. FOTO C. Crângan
Afirmaţia lui Eugen Tăbăcaru pare, fără îndoială, credibilă şi poate fi luată de bună dacă n-ar fi contrazisă flagrant de declaraţiile ţăranilor implicaţi. Aceştia (Ciuraru Ionel, Sandu Laurenţa, Scripcaru Florica, Avădani Gherghina, Cobzaru Mitică etc) au declarat în faţa procurorilor de la Tecuci, negru pe alb, că au fost CONVOCAŢI de primar şi că nu au cerut ei acestuia să li se facă măsurători.
Una peste alta, situaţia a generat zeci de procese civile şi penale (unele încă în curs), iar din 1 iunie 2016, după mai bine de un deceniu de calvar juridic, Agromec Berheci a reuşit, în sfârşit, să intre în posesia unei părţi din terenurile pentru care deţine documente perfect legale.
Se încarcă comentariile...
