Cine a fost inginerul care a proiectat pentru prima dată planul construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră
0
Specialistul spunea acum un secol că prin realizarea canalului navigabil, România, care avea obligaţia de a-şi apăra litoralul de graniţă al Mării Negre, îşi va completa sistemul de fortificaţii.
Jean Stoenescu Dunăre este inginerul român care a avut ideea construirii canalului de la Dunăre la Marea Neagră. El a făcut studii strălucite la Politehnica din Iaşi iar ulterior a plecat pe cont propriu în America, unde a intrat în rândul muncitorilor de căi ferate, a învăţat practică şi şi-a dezvoltat competenţele.
Prin studii chibzuite, în anul 1922, inginerul Jean Stoenescu Dunăre a publicat proiectul întocmit de el privind Canalul navigabil Cernavodă- Constanţa.
Studiul a fost publicat în ziarul „Analele Dobrogei”, iar specialiştii spun că era un proiect extrem de bine făcut, care i-a inspirat pe cei care au realizat mai târziu actualul canal. Inginerul Stoenescu estima atunci că vor trebui excavaţi nu mai puţin de 115.704 metri cubi de pământ, iar costul lucrării va fi de aproape de 3,5 miliarde de lei, dar că poate fi realizat cu tehnologiile vremii şi poate fi o investiţie profitabilă.
El spunea că între Marea Nordului, cu portul Rotterdam, care fiinţează drept capăt în nord-vestul Europei pentru debuşeuri maritime şi fluviale şi Marea Neagră, unde portul Constanţa reprezintă un alt capăt cu privirea liberă către Levante, Egipt, Indii şi Orientul depărtat, va trebui să se stabilizeze o legătură directă între ambele mări, întrebuinţând Dunărea ca arteră.
Gândire vizionară
“Opera aceasta va fi tradusă în fapt atunci când între Dunăre (Cernavodă) şi Marea Neagră (Constanţa) se va tăia un canal navigabil. Un asemenea canal va eluda în acelaşi timp şi piedicile opuse de bara de aluviuni de la Sulina. Constanţa este port maritim, de primă categorie; el este deschis vapoarelor pe tot timpul anului; dispune de toate înlesnirile care să-i creeze cea mai largă dezvoltare în viitor şi să-i permită de a primi în magazii, depozite, silozuri şi cheiuri toate felurile de mărfuri ce-ar veni din bazinul de răsărit al Mediteranei, precum şi pe cele de pe coastele oceanelor Indian şi Pacific”, spunea Jean Stoenescu (foto) în studiul său.
Potrivit documentelor elaborate de Jean Stoenescu Dunăre, lungimea totală a canalului navigabil Cernavodă - Constanţa ar fi fost de 60.200 de metri. El spunea atunci că prin realizarea canalului navigabil, România, care avea obligaţia de a-şi apăra litoralul de graniţă al Mării Negre, îşi va completa sistemul de fortificaţii. „O asemenea flotilă va pătrunde şi în canal, de unde va avea uşurinţa de a se lega direct cu flotila de Dunăre, ambele flotile conlucrând mână în mână. În portul-bazin de la Valul lui Traian s-ar putea crea o bază navală pentru această flotilă maritimă”, menţiona inginerul.
La vremea respectivă, studiul său nu a fost luat prea în serios, dar după venirea la putere a Partidului Comunist, s-a reluat ideea construirii unui canal între Cernavodă şi Constanţa. Sub presiunea liderului sovietic Stalin, care dorea crearea urgentă a unei „siberii româneşti” pentru exterminarea deţinuţilor politici, Gheorghe Ghorghiu-Dej a demarat în 1949 lucrările la canal. Până în 1953, au fost realizaţi 3 kilometri de canal iar după moartea lui Stalin lucrările au fost întrerupte pentru 20 de ani. În 1973, Nicolae Ceauşescu a decis reluarea lucrărilor, finalizate în 1984.
Prefect de Putna
În anii 1930, Jean Stoenescu Dunăre a intrat în administraţie şi a fost un prefect de succes în fostul judeţ Putna, Vrancea de astăzi.
El a iubit foarte mult ţăranii şi din calitatea de prefect a emis un catalog cu sfaturi pentru ei, plecând de la premisa că satele judeţului trebuie să arate ca nişte grădini şi să servească drept pildă pentru alte ţinuturi. Punea accent pe supunerea faţă de rege, educaţia copiilor, curăţenia caselor, îngrijirea animalelor, iar catalogul a fost conceput ca să-i îndrepte pe oameni pe calea binelui.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se împlinesc 37 de ani de exploatare a Canalului Dunăre-Marea Neagră
Canalul Dunăre-Marea Neagră. Victime şi călăi în Gulagul românesc
Se încarcă comentariile...
