Biserica din via Odobeștilor. Negustorii cazaclii au vrut un lăcaș de cult pentru cât stăteau la oraș
0Ruinele bisericii negustorilor cazaclii din Odobești se mai găsesc şi azi, iar autorităţile locale şi-au propus să o introducă în circuitul public după restaurare. Construcţia are o poveste interesantă, care datează de mai bine de două secole şi jumătate.
Valentin Romeo Muscă, directorul Muzeului Vrancea, va lansa sâmbătă, la Odobești, în cadrul Festivalului Tradițional Toamna Odobeșteană, volumul „Biserica negustorilor cazaclii din Odobești”.
Lucrarea reconstituie istoria Bisericii negustorilor cazaclii din Odobești, lăcaș de cult construit de negustorii de vinuri la sfârșitul secolului al XVIII-lea în Podgoria Odobești.
Istoria acestei biserici și implicit a negustorilor cazaclii este una dintre cele mai frumoase povești pe care odobeștenii ar putea să le-o spună celor care vor să afle notorietatea unui sat de vieri devenit brand european.
Contrar legendelor, negustorii cazaclii nu erau ruși sau cazaci, ci negustorii români care mergeau cu mărfurile în Galiția, Ucraina, Rusia și în teritoriile stăpânite de cazaci, în Țara Căzăcească.
Negustorii îşi aveau sediul breslei în Ucraina, lângă Kiev şi cumpărau vinuri de la Odobeşti, pe care apoi le duceau în tot Imperiul Ţarist.
În timp, mulţi dintre ei şi-au cumpărat pământuri în oraşul dintre vii, în zona de jos a Odobeştiului, şi pentru că jumătate de an, din primăvară până în toamnă, locuiau în oraş, au decis să construiască o biserică, pentru sufletul lor, pentru a se închina şi ruga pe graiul lor, fie în ruseşte, fie în greceşte, fie în româneşte.
Negustorii cazaclii stabileau prețul vinului pentru toată Europa de Est
„Așa cum românii care muncesc în Italia sunt numiți „italieni” de conaționalii noștri, negustorii care mergeau în Țara Căzăcească erau numiți cazaclii. În timpul ocupației armatei ruse din anii 1769-1774, negustorii au început la Odobești construcția bisericii, pe care au terminat-o la 1777. Succesul vinului de Odobești datorat negustorilor cazaclii a atras în podgorie marii dregători domnești din Iași și mănăstirile, care și-au amenajat moșii cu vie și crame. În acest fel, la 1800 Odobeștiul devenise motorul economic al localităților de la Carpații de Curbură, stimulând pe orizontală toate industriile din localităție de pe ambele maluri ale Milcovului. După Unirea de la 1859, afacerile cu vin nu au mai fost rentabile, deoarece taxele pe comerțul cu Rusia au fost mărite pentru a scoate tânărul stat român de sub influența economică a imperiului țarist. Negustorii de vinuri au plecat din Odobești, iar biserica a rămas în mijlocul viilor”, potrivit autorului Romeo Valentin Muscă.
Zdruncinată de seismul din 1912, biserica a fost închisă și nu se mai slujește în lăcaș de 110 ani.
Autoritățile comuniste ale Vrancei au încercat să o demoleze, dar schimbarea regimului din decembrie 1989 a salvat biserica. Pentru a o proteja de la distrugere, în 2007 Primăria Odobești a cuprins-o în inventarul public și din 2009 este monument istoric.
În prezent se lucrează la un proiect de punere în valoare a bisericii, conservând-o in situ.
Lucrarea "Biserica negustorilor cazaclii din Odobești“ prezintă istoria ctitoriei, lămurește originea negustorilor, descrie contextul istoric în care a fost construit lăcașul de cult și editează primul recensământ public din 1774, cu numele tuturor capilor de familie din Podgoria Odobeștilor. Lansarea are loc sâmbătă, 17 septembrie, la ora 11.00, la Casa de Cultură Odobești.
Se încarcă comentariile...
