Ploaie peste câmpurile arse din Oltenia. „Ne-a mai răcorit măcar, nu se mai ridică praful”. Ce mai salvează
0A plouat în Oltenia, o ploaie așteptată de agriculturi o vară întreagă. Vine prea târziu pentru a mai salva culturile de primăvară, dar dă speranță pentru înființarea celor de toamnă.
Ziua de luni, 18 august, a adus ploaie pe suprafețe întinse în Oltenia. În orașe canalizarea n-a mai făcut față, însă pentru câmpuri, spun fermierii, este o adevărată binecuvântare. Au așteptat-o o vară întreagă și a venit când nu le mai poate salva ce au înființat în primăvară, zeci de mii de hectare fiind calamitate.
Județul Dolj este printre cele mai afectate de arșiță. Conform ultimelor rapoarte, primăriile au anunțat peste 14.000 hectare de culturi de toamnă calamitate și aproximativ 87.000 hectare culturi de primăvară. Câmpuri întregi pârjolite, cultură de floarea soarelui din care nu poți alege nici de nutreț, porumb compromis 100% și crăpături adânci în sol. În localități întregi n-a mai căzut strop de ploaie încă din mai. În multe n-a plouat nici de data aceasta, cu toată avertizarea Cod portocaliu.
Conform datelor raportate către Direcția Agricolă Județeană Dolj, sunt diferențe uriașe în privința precipitațiilor înregistrate la stațiile hidrometrice din județ. La Răcari nu a plouat deloc, la Călugărei au căzut aproape 20 l/m.p. în intervalul 18 august, ora 6.00 – 19 august, ora 6.00. La Filiași au căzut 2 l/m.p., la Podari – 8,2 l/m.p., Zăval – 16 l/m.p., Scaiești – 12 l/m.p., Negoiești – 3 l/m.p., Albești – 7 l/m.p., Breasta – 5.6 l/m.p., Călugărei – 19 l/m.p., Dragoia – 20,6 l/m.p., Goicea – 0,2 l/m.p., Gabru – 3,7 l/m.p., Afumați – 1,2 l/m.p., Fântânele – 17 l/m.p., Băilești – 3,7 l/m.p.
Au fost diferențe importante între localități relativ apropiate. În unele, oamenii aflați în trafic și-au pus problema să oprească, nemaiavând vizibilitate, și să aștepte ca ploaia să se liniștească, în altele, la nici 20 km, fermierii au recoltat floarea-soarelui, unii doar pentru a pregăti terenul pentru următoarea cultură, pentru că producția a fost compromisă de secetă.
„Dacă la floarea-soarelui mai e nădejde cât de cât, 500, 700, 1.000 kg/ha răzleț, la porumb e jale. Porumbul este 100% compromis în anumite locuri, îl dau de furaj. Problema este că ne așteaptă pe noi, comisiile, pentru că au această obligativitate să oprească 5% suprafața martor”, a explicat directorul DAJ, Sorin Agapie, pentru „Adevărul”.
Unii fermieri se grăbesc să recolteze, cu atât mai mult dacă au găsit un cumpărător dispus să achiziționeze porumbul ca furaj pentru animale, alții se gândesc de două ori, dacă au suprafețe mari, dacă nu cumva e mai bine să aștepte mai întâi constatarea comisiei, să nu fie nevoiți să se întoarcă în câmp pentru a recolta de pe suprafața-martor. Alții s-au trezit deja că turmele de animale le-au distrus suprafețele martor și nu mai au acum cu ce demonstra că au avut cultura calamitată.
Din datele raportate de către primării, sunt peste 52.000 hectare cultivate cu floarea-soarelui compromise în Dolj și peste 27.000 hectare de porumb. Nici lucerna n-a scăpat de arșița verii, nici muștarul, nici năutul, nici orzoaica de primăvară, pepenii sau roșiile.
Reprezentanții DAJ Dolj au făcut în schimb apel către primării să nu înregistreze notificările fermierilor de-a valma, ci să le accepte doar pe cele în care există, așa cum prevăd normele legale, grad de calamitare de peste 30%. I-ar salva de drumuri inutile, cu atât mai mult cu cât stau rău la rezerva de combustibil.
„Un dram de speranță”
La Întorsura, un fermier care are pierderi însemnate în culturile de pe aproximativ 1.600 hectare cultivate în primăvară se bucură cu toate astea de ploaia căzută în ultimele 24 ore. „Aproximativ 40-42 litri a dat, după aproape patru luni de zile. Duminică am recoltat floarea, am încheiat cu totul, de fapt ce a mai rămas din floare. Vreo 200 kg/ha (n. red. - producția), am recoltat ca să avem ce recolta. La floarea-soarelui este 100% pe Întorsura, pe Radovan e vreo 60% (n. red. – grad de afectare), năut – 70%, lucernă – 90%. Porumbul este 100%, îl cosim”, a spus fermierul Mircea Apetroaie.
Ploaia n-a mai avut cum să salveze ce nu mai era de salvat, în schimb le dă speranțe că vor putea înființa cultura de toamnă, la care și anul acesta au avut producții, chiar dacă era loc de mult mai bine. „Foarte bună, un dram de speranță. Ne-a mai răcorit măcar, nu mai este praf mult. (...) Pregătește terenul cu rezervă de apă pentru cultura de rapiță pe care urmează să o însămânțez undeva la sfârșitul lunii august. Fără ploaia aceasta nu aveam niciun curaj să semănăm rapița. Tot ce înseamnă culturi de primăvară sunt compromise, 1.600 hectare. Cele de toamnă nu au fost strălucite, dar au fost”, a adăugat fermierul.
Ca și alți fermieri, își pune întrebarea ce ar fi de făcut, pentru că fără ploaie culturile de primăvară nu mai au nicio șansă. Nu pot nici să renunțe la ele, explică fermierul. La suprafețe mari trebuie să facă rotația culturilor, în plus au de îndeplinit și anumite condiții eco pentru a-și primi sprijinul de la APIA. Să le înlocuiască, nu prea au cu ce. A încercat cu muștar, l-a pierdut din cauza grindinei. La năut producția a fost de doar 500 kg/ha, în condițiile în care aștepta o producție de cinci ori mai mare.
Niciun soi, oricât ar fi de adaptat la secetă, pare că nu mai rezistă. Ar face-o, spune fermierul, cele modificate genetic, doar că nu au voie să le cultive.
Dincolo de lipsa de apă din sol, culturile au avut o altă mare problemă, din cauza arșiței prelungite.
„Acesta este un alt aspect. Dacă nu este apă în pământ, nu este, dar nici nu poate poleniza planta pentru că este arșiță. Avem cultură eco de roșii în câmp, un hectar, și nu au polenizat. Sunt florile de-o frumusețe rară, dar n-au polenizat din cauza arșiței. Așteptăm acum să vedem, după ploaia asta, dacă vor poleniza. Este sistem eco, mai irigăm prin picurare, dar degeaba irigăm și planta are un metru, dacă floarea nu polenizează, asta e o problemă. Seceta aceasta prelungită, pentru că nu este secetă pedologică, este secetă prelungită, și arșiță, nu permite polenizarea. Porumbul a fost de doi metri înălțime, să zicem, în unele locuri, și nu a polenizat. Degeaba era înalt, frumos, brădos, dar fără să lege, cum se spune”, a explicat fermierul. La fel s-a întâmplat și la floarea-soarelui.
Întrebarea pe care fermierii și-o pun este dacă în cele din urmă vor primi sprijin. Anul trecut statul a acordat un sprijin de 1.000 lei/ha pentru suprafețele calamitate. Suma nu ar acoperi nici pe departe cheltuielile, dar ar mai salva câte ceva din pierderi. Pentru un hectar de cultură cheltuielile se ridică la aproximativ 4.500 lei „în condiții de tehnologie ca la carte, cu tot ce trebuie, îngrășăminte, ierbicide, fungicide”, a mai explicat fermierul.
Din producția mică valorificată se acoperă de asemenea puțin, pentru că prețurile produselor nu țin cont de seceta din Oltenia și nici măcar de situația de la nivel național, ci sunt influențate de producția mondială.
„Noi am vândut tot, n-ai ce să faci. Ai depozitare, dar nu te ajută. Când a început războiul, mulți au stocat, că va crește până la cer, au cumpărat cu prețuri mari și au vândut după aceea la prețuri mai mici. Prețul de bază este ce se încarcă la port Constanța”, a mai spus fermierul.
Se încarcă comentariile...
