Între „Dă, Doamne, ploaie!” și producție de 10 tone de porumb/ha pe timp de secetă. „Agricultura din Israel pe așa ceva se bazează”
0În timp ce mii de fermieri din zonele lovite de secetă contorizează pagubele, pe câteva hectare, în județul Dolj, porumbul aduce profit. Diferența a făcut-o apa.

Toamna se numără, în județele lovite de secetă, nu recolta, ci pagubele. Județul Dolj este unul dintre cele mai afectate, culturile de primăvară ducându-i pe fermieri pe minus. Cultura de porumb a fost compromisă pe zeci de mii de hectare, soluția pentru unii fermieri fiind direct discuirea terenului, trecându-se peste faza de recoltat.
Direcția Agricolă Județeană Dolj a centralizat până în prezent 35.187 hectare de porumb raportate ca fiind calamitate, iar la floarea-soarelui raportările au crescut la aproape 68.000 hectare. La acestea se adaugă sute de hectare de sorg, mazăre, vii, plante de nutreț, pepeni verzi, pășuni naturale și fânețe etc..
Lipsa precipitațiilor și temperaturile foarte ridicate le-au adus fermierilor pierderi, chiar și acelora care au încercat să cultive plante sau soiuri mai rezistente la secetă.
În această mare de disperare, un fermier din localitatea Catane a reușit să obțină o producție la porumb de 10 tone/hectar.
„Nu s-a făcut nimic, la porumb a fost dezastru. În zona respectivă pe hectar nici măcar 100 de kg. La Negoi, un fermier a intrat cu discul, nemaiavând ce să recolteze. Localitatea Negoi este aproape, la un moment dat a fost o singură comună”, a precizat directorul Direcției Agricole Județene Dolj, Sorin Agapie.
„Am rămas surprins”
Fermierul care a reușit, în condiții de arșiță extremă, să obțină o asemenea producție a făcut în schimb o investiție de aproximativ 6.000 euro/hectar, instalând pe aproximativ 10 hectare de teren un sistem subsolier de irigare prin picurare, care ar trebui să-i garanteze că nu se va mai confrunta cu lipsa apei în următorii 10-15 ani.
„Am rămas surprins când am mers și am văzut că are undeva la 70.000 plante pe hectar. Unde a plouat, Braloșnița, Filiași, Scăești, o parte din Coțofenii din Dos, da, acolo a plouat și era OK, dar aici n-a plouat deloc. Văzând știulete pe fiecare plantă, am întrebat”, a mai spus directorul DAJ Dolj. Astfel a aflat că fermierul a investit în această instalație care nu-l mai ține la mila Domnului, așa cum sunt toți truditorii pământului din zonă.

Fermierul are în plan să scadă și costurile cu energia electrică necesară pentru pomparea apei în liniile de picurare, prin instalarea de panouri fotovoltaice.
Sistemul implementat de fermierul din Catane le-a fost prezentat, nu cu mulți ani în urmă, mai multor fermieri, la acel moment ministrul Petre Daea promițând și posibilități de finanțare prin programe europene cu doar 15% co-finanțare.
„Știu că mai făcuse cineva, dar la scară mai mică, la Bechet, pentru pepeni verzi, acest sistem. (...) Agricultura din Israel pe așa ceva se bazează”, a mai spus Sorin Agapie.
Prețul porumbului este în această perioadă de 1,5 lei/kg. Costurile pentru un hectar de cultură sunt între 3.000 și 5.000 lei, fermierul având perspectiva să-și recupereze relativ repede investiția.

Problema în schimb rămâne în zonă, unde fermierii se confruntă, pentru al doilea an la rând, cu pagube uriașe la culturile de primăvară, în special la porumb. Soluțiile sunt fie astfel de investiții, fie orientarea către culturi care nu au la fel de mare nevoie de apă precum cele pe care mizează în prezent, în condițiile în care previziunile sunt că seceta va deveni o constantă.
În această perioadă, reprezentanții mai multor instituții din agricultură fac verificări în teren pentru a constata dacă pagubele raportate de fermieri se confirmă. Fermierii care decid să recolteze cultura calamitată și să pregătească terenul pentru următoarea cultură au obligația să păstreze o suprafață-martor, dacă au depus cereri în baza cărora ar putea primi despăgubiri. Anul trecut, ajutorul acordat de stat pentru culturile calamitate a fost de 1.000 lei/ha (la o afectare de 100%), suma diminuându-seproporțional cu scăderea gradului de afectare.