FOTO Oltenii şi proverbele. Ţăranii din Coţofenii din Dos au explicaţii ciudate pentru „fă-te frate cu dracu până treci puntea” şi „cui pe cui se scoate”
0Oltenii povestesc cu zâmbetul pe buze că folosesc proverbele şi zicătorile din popor în momentul în care vor să dea un sfat prietenesc unei persoane apropiate. Localnicii din comuna doljeană Coţofenii din Dos sunt convinşi ce de cele mai multe au reuşit să rezolve aproape orice situaţie cu o frază scură şi rimată care a ajuns la sufletul oamenilor.
Oamenii sunt convinşi că proverbele şi zicătorile au călătorit prin timp ca să le facă viaţa mult mai uşoară şi să le descreţească frunţile cu mesaje pline de umor şi de învăţături. Oltenii povestesc că fiecare în parte înţelege exact ce trebuie din vorbele bătrâneşti.
Localnicii din comuna doljeană Coţofenii din Dos sunt de părere că una dintre cele mai folosite expresii la oltenii este: „Găina bătrână face ciorba bună ”.
„Proverbul acesta este 100% adevărat. Găina bătrână face o ciorbă excelentă. Mănânci trei farfurii şi tot mai vrei o porţie. Bărbatul meu tot timpul îmi zice la ureche că fata mică nu face treabă ca aia bătrână. Eu îl cred pe cuvânt. Nu cred că este oltean care să nu fi folosit măcar o singură dată această zicătoare. Este din popor şi este un sfat de luat în seamă de toată lumea”, a povestit Maria Stoica.
Oamenii recunosc că o vorbă din bătrâni face cât 100 de cuvinte
Doljenii au mai povestit că sunt persoane guralive, dar înţelepte. Au vrut să le explice tuturor de ce un proverb spus la locul potrivit face mai mult decât 100 de cuvinte spuse de orice filozof. Oamenii din comuna Coţofenii din Dos s-au întrecut în vorbe bătrâneşti, iar pentru fiecare în parte au explicaţia corectă a zicătorilor folosite în popor.
„Fă-te frate cu dracu până treci puntea. Este un alt proverb folosit de români mai tot timpul. Eu m-am făcut frate cu dracu. Nu am avut de ales domnişoară. Ca să treci puntea te faci. Chiar dacă nu îţi place de cineva până rezolvi treaba înduri. Eu tot timpul le spun copiilor astfel de poveţe. Trebuie să înţeleagă cu adevărat sensul acestor cuvinte. Sunt convins că nu au uitat sfaturile mele. Recunosc că şi eu am minţit uneori să trec lacul”, a povestit Ion Iovan, în vârstă de 69 de ani.
Sociologii sunt de părere că proverbele şi zicătorile sunt forme poetice de manifestare a înţelepiciunii populare. „Proverbele conţint tot timpul o concluzie care implică o învăţătură sau un sfat. Cum ar fi: Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge sau Pisica blândă zgârie rău. Zicătorile implică şi ele o concluzie, dar nu o exprimă propriu-zis. Toată lumea le recunoaşte ca vorbe înţelepte din popor”, a spus Elena Safta, sociolog.
„Cui pe cui se scoate”
Unii olteni recunosc că interpretează cum vor proverbele şi zicătorile din popor. Nea Ilie ştie deja ce înseamnă expresia: Cui pe cui se scoate.
„Eu când mă îmbăt ca să îmi revin mă duc şi a doua zi la bar. Aşa zice proverbul bătrânesc. La băutură se zice că trebuie să mai bei. Este simplu: cui pe cui se scoate”, a povestit râzând bărbatul.
Sociologii au mai declarat că de-a lungul timpului şi scriitori au folosit în oprele lor proverbele şi zicătorile din popor. „Mihai Eminescu le-a acordat o mare importanţă, căutând imagini pentru poezie. George Coşbuc a folosit astfel de expresii. Acestea sunt: Nici în căruţă nici în teleguţă sau Mai bine un dram de minte decât un car de noroc. Trebuie să recunoaştem că oamenii din popor sunt cei care folosesc acest învăţături zi de zi”,a mai spus Elena Safta, sociolog.
Oltenii din comuna Coţofenii din Dos sunt convinşi că proverbele şi zicătorile din popor i-au ajutat de multe ori să treacă peste anumite obstacole.
Mai puteţi citi:
Din punct de vedere gramatical, moldovenii folosesc cel mai curat limbaj românesc. Nu la fel se pune problema din punct de vedere fonetic. Similitudinile cu limbajul maramureşenilor sau muntenilor par să întărească ideea că accentul e cel care face diferenţa
Rivalii din celelalte regiuni îi consideră pe moldoveni leneşi, beţivi, săraci şi dornici să ajungă cât mai sus în ierarhia socială, dar nu trebuie uitat că această regiune a dat istoriei şi culturii române personalităţi de primă mână, dacă ar fi să-i pomenim doar pe Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ştefan cel Mare sau Nicolae Iorga.
Termenul "habotnic" a căpătat în ultimii ani un sens uşor peiorativ în România, dar cuvântul defineşte la bază o "persoană care respectă cu scrupulozitate prescripţiile religiei". Se presupune că populaţia cea mai habotnică se întâlneşte în regiunea Moldovei, însă unul dintre puţinele studii complexe pe această temă realizate în România arată că această percepţie este falsă.