Alegerea simbolului Craiovei aţâţă spiritele. Solomon spune: „În Craiova trebuie să coabităm paşnic“

Cele şase propuneri de pe site-ul craiova.adevarul.ro împart cititorii în tabere. În timp ce unii craioveni îşi văd oraşul reprezentat de mari oameni şi instituţii, alţii leagă numele Băniei de Faţa Luncii, rromi sau câini vagabonzi. 

Alegerea simbolului Băniei, propusă pe craiova.adevarul. ro a stârnit şi o serie de comentarii împotriva rromilor, dar şi legate de mizeria din oraş. Primarul Antonie Solomon consideră că acele comentarii care fac trimitere la etnia rromilor sunt postate de persoane rasiste, iar cele în care oraşul este comparat cu o ladă de gunoi vin de la oameni interesaţi doar de defăimarea Cetăţii Banilor. „Sunt rasişti cei care susţin că romii sunt simbolul Craiovei. Dacă au scris mesajele oameni care locuiesc aici atunci nu sunt buni craioveni, sunt pseudo olteni. Este dureros. Craiova este unul dintre cele mai frumoase oraşe din ţară. Se vede asta cu ochiul liber“, a declarat Solomon. Acesta propune primăria ca simbol al Craiovei, „ca instituţie credibilă şi construcţie deosebită“, pe care ar introduce-o în circuitul turistic. Solomon mai spune că „în Craiova trebuie să coabităm paşnic“

Comentariile, considerate răutăţi
 
Referitor la părerilor celor care pun egal între rromi şi simbolul Craiovei, lideri din cadrul etniei, din Dolj, spun că sunt răutăţi care apar indiferent de subiectul propus dezbaterii publice. „Până şi pe youtube, la melodii de neuitat nu se pot abţine unele persoane să nu spună ceva de rău. Uităm că nu există pădure fără uscături şi că ţiganii sunt parte integrantă a poporului român“, a afirmat Gabriel Nedelică, specificând faptul că Jiul i se pare un simbol cu adevărat al Craiovei. Potrivit acestuia, mai puţin de 10 la sută dintre infracţiunile din Dolj sunt comise de rromi. Un cititor al siteului craiova.adevarul.ro se autosesizează şi scrie: „Cam multe mesaje cu caracter rasist, în condiţiile în care regiunile Centru, Nord-Vest, Vest şi Sud au cel mai mare număr şi procent de rromi. Este dovedit statistic – INS“.

Cerşetori mai puţini

Dumitru Nicolae, consilier pe problemele rromilor în cadrul Primăriei Craiova, care răspunde şi de Târgul Romaneşti, susţine că lucrurile se vor schimba atunci când va creşte numărul rromilor educaţi, calificaţi, care îşi trimit copiii la şcoală. „Avem lipsuri cu grămada, greşeli cu duiumul, dar unde nu sunt. Sunt conştient că lipsa educaţiei este cea mai mare dintre probleme, dar trebuie să vedem şi că s-au împuţinat cerşetorii de când târgul din Romaneşti este deschis zilnic şi în jur de 800 sute de familii se întreţin din comerţul de aici“, a mai spus Dumitru Nicolae.

Romii negustori în Târgul Romaneşti cred că nu e corect ca din cauza relelor făcute de unii membri ai etniei să tragă toţi ponoasele. „De ce să ne bage pe toţi în aceeaşi oală. Pe mine nu mă deranjează că ne vorbesc unii oameni de rău, că eu îmi văd de treaba mea, muncesc, câştig cinstit“, s-a confesat tanti Viişoara.

„Suntem prieteni de ani de zile cu românii. Eu am lucrat ca frizeriţă 20 de ani, copiii mei au câte o meserie, sunt la casele lor“, mai spune şi Angelica Degeratu (63 de ani). Un comerciant mai tânăr, Ioan  Mitel Cioacă, e convins că „pata neagră pusă pe romi e din cauza clanurilor şi a certurilor dintre ele“.

Românii din Târgul Romaneşti susţin că trăiesc în bună pace cu romii. „Sunt oameni ca şi noi. Stau printre lăieţi şi n-am avut vreodată probleme cu ei“, a spus Elena Tomiţă (55 ani).