Viaţa călugărului Anton de Padova, marele sfânt al minunilor, din care n-au rămas decât cenuşa şi limba
0
Catolicii îl sărbătoresc la 13 iunie pe Sfântul Anton de Padova, sfântul al cărui hram îl poartă Bazilica catolică din Constanţa. În zona peninsulară a oraşului se desfăşoară o procesiune la care credincioşii vor purta în mâini crini - simbolul Sfântului Anton.
Sfântul Anton s-a născut la Lisabona, în Portugalia, la 15 august 1195, ca fiu al unei familii de nobili. A primit la botez numele de Fernando, care înseamnă „liderul“, „curajosul“ sau „cel ce luptă pentru pace“, după unele păreri. Pe măsură ce creşte, Fernando se simte atras de lumea monahală, iar la 15 ani ia decizia să abandoneze viaţa lumească. Intră în mănăstirea Sfântul Vincenţiu de Fora de lângă Lisabona şi se dedică teologiei, pe care o numeşte o cântare veşnic nouă ale cărei dulci melodii bucură cerul şi mângâie pământul“.
„Se deosebeşte printr-o memorie excelentă, care uimeşte. Mai târziu în faţa cunoştinţelor sale adânci şi bogate, cei mai învăţaţi dintre eretici nu vor avea de ales decât fuga, văzând puterea cuvântului său“, spun preoţii catolici.
Tânărul îşi doreşte însă să fie departe de vizitele prietenilor şi ale părinţilor, astfel că decide să se retragă la o mănăstire din Coimbra, mai izolată, care să-i lase răgazul de a medita şi a studia Scriptura. Dar şi aici, monahismul nu e cum şi-l dorea. „Dezamăgit cumva de luxul mănăstirii, copleşite de numeroase daruri din partea regelui, hotărăşte să intre în ordinul franciscan pe care îl stima foarte mult, iar după ce îşi termină noviciatul obţine permisiunea de a merge în Africa pentru a lucra la convertirea necredincioşilor“, povestesc preoţii.
Sfântul Anton de Padova trece la cele veşnice doborât de boală, în 1231, la vârsta de 36 ani. Se spune că la moartea sa, mâinile negre arse de soare au devenit albe ca zăpada, fine, delicate, cum sunt mânuţele unui copil. Faţa sa, desfigurată de boală, s-a făcut senină şi frumoasă. Trupul său răsucit de suferinţă a devenit zvelt, aşa cum arăta când era sănătos. „Totuşi, când a fost dezgropat după 32 ani, trupul sfântului era complet transformat în cenuşă. Însă ceva rămăsese din el: limba. Acea limbă poate fi văzută şi astăzi, după atâţia ani de la moartea sfântului Anton, în bazilica din Padova“, arată biserica catolică.
Predica preoţilor catolici
„Aşadar, putem spune că se împlineşte promisiunea lui Isus care spune că «cel ce mă preamăreşte în faţa oamenilor îl voi preamări şi eu înaintea Tatălui meu». Într-adevăr prin această minune putem spune că Mântuitorul îl preamăreşte pe sfântul Anton în faţa lui Dumnezeu căci dacă privim viaţa sfântului Anton observăm că el nu a făcut altceva decât să-l laude pe Dumnezeu prin predica sa. Într-adevăr, Anton de Padova este un mare sfânt.
Dar ce trebuie să învăţăm noi de la acest ucenic al lui Cristos? Trebuie să fim conştienţi de necesitatea despărţirii, a renunţării, a părăsirii lucrurilor şi a fiinţelor scumpe. Aşa cum sfântul Anton a renunţat la toate pentru a-l urma pe Cristos şi astfel a devenit un vestitor adevărat al Cuvântului, la fel şi noi trebuie să avem, o inimă deschisă la voinţa lui Dumnezeu şi să fim gata oricând de a răspunde chemării sale. Însă, nu există răspuns la chemarea de a fi în slujba împărăţiei lui Dumnezeu, care să nu producă şi dureri mari.
Fiecare creştin este chemat pentru a fi trimis în misiune. Nu există nici o chemare fără misiune“.
Solemnitatea de la Constanţa
La Constanţa, credincioşii catolici se adună în fiecare an, la 13 iunie, pentru a-l celebra pe patronul parohiei, sfântul minunilor, aşa cum este cunoscut. Solemnitatea are loc la ora 18, când este rostită Liturghia solemnă a hramului, cu binecuvântarea copiilor şi sfinţirea crinilor. Predicator va fi preotul Francisc Doboş, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti. Preoţii vor asculta spovezile credincioşilor, vor oferi sfaturi duhovniceşti şi vor primi acatiste, la biroul parohial, pe parcursul întregii zile. Ca în fiecare an, se vor sfinţi crinii şi vor fi binecuvântaţi copii. De asemenea, va fi făcută o rugăciune specială pentru reuşita tinerilor la examenul de bacalaureat.
Monseniorul Ieronim Iacob, parohul de la Bazilica Sfântul Anton, roagă enoriaşii ca în timpul Sfintei Liturghii a hramului ce se va săvârşi, ca de obicei, pe podiumul montat în faţa bisericii, să păstreze liniştea, să stingă telefoanele şi să nu cumva să dea curs „ispitei de a aprinde vreo ţigară“ etc.
„Vă rugăm, de asemenea, să atrageţi atenţia celor neştiutori, gălăgioşi sau veniţi aici pentru alte intenţii, că ne aflăm la Sfânta Liturghie şi se cuvine să păstrăm liniştea şi o atmosferă de pietate, pe cât posibil. Ca şi în anii trecuţi, apelăm la ajutorul dvs. (bărbaţi şi femei) pentru amenajarea altarului şi pentru menţinerea ordinii în biserică, în curtea parohiei şi pe strada din faţa bisericii. Cei care pot oferi câteva ore din timpul lor, sunt aşteptaţi la biserică începând cu ora 14.00. Cei care pot şi ştiu cânta, să se apropie de cor, fără sfială şi să nu aştepte invitaţii speciale. Ministranţii sunt aşteptaţi din timp pentru a organiza slujirea pe care o vor face la altar. Sfinte Antoane de Padova, roagă-te pentru noi!“, a mai îndemnat părintele Ieronim.
Legenda Sfântului Anton
În vremea dinainte de 1989, mersul la biserică era aproape prohibit, iar credinţa era o opţiune riscantă pe care ţi-o asumai. Cu atât mai mult, slujbele de la catolici erau o curiozitate pentru restul populaţiei ortodoxe. Tentaţia fructului oprit a sporit la Constanţa misterul unei legende urbane. Se spunea că dacă te rogi la Biserica Catolică Sfântul Anton din peninsulă, orice dorinţă ţi se va îndeplini.
Promoţii de elevi, liceeni, studenţi, tineri, bătrâni, sănătoşi sau suferinzi luau calea „catedralei“, aşa cum i se spunea bisericii catolice. Fie că se rugau pentru examene, fie că se rugau pentru noroc în dragoste, tinerii au crescut cu convingerea că Sfântul Anton le ascultă dorinţele.
Într-o condică de mărturii, preoţii au consemnat minunile trăite de credincioşi după ce s-au rugat la Sfântul Anton. Impresionant este că la ajutorul sfântului catolic au apelat nu doar creştini, ci şi musulmani. Mărturiile au fost date de oameni în faţa preoţilor.
Monseniorul Ieronim Iacob, parohul Bazilicii catolice Sfântul Anton de Padova - Constanţa
Pe aceeaşi temă:
Vacanţă în România: plimbare prin Balcani, pe străzile istorice ale Constanţei neştiute
Se încarcă comentariile...
