Unde stau ucrainenii care au ales România. Constanța, prima opțiune după București-Ilfov

0
0

Din cei aproximativ trei milioane de ucraineni care au tranzitat România de la declanșarea războiului, 3% au și rămas. Zona București-Ilfov este cea mai solicitată, urmată de Constanța.

Refugiații ajunși în România preferă orașele mari și destinațiile turistice FOTO: Călin Gavrilaș
Refugiații ajunși în România preferă orașele mari și destinațiile turistice FOTO: Călin Gavrilaș

Constanța a devenit al doilea pol, după București-Ilfov, în care s-au concentrat ucrainenii fugiți din calea războiului, 20% din fondurile decontate de statul român prin programul cunoscut drept „50/20” prin care se oferă pentru găzduirea refugiaților 50 lei/zi/persoană pentru cazare și 20 lei/zi/persoană pentru cheltuielile cu hrana ajungând la gazdele din acest județ, arată o analiză a G4Media. Aproximativ 13 milioane euro, din cei 75 milioane euro, bani neimpozabili, decontați de autoritățile române până în prezent, au ajuns la persoane fizice și juridice care s-au înscris în programul de sprijin pentru ucraineni în Constanța, arată sursa citată.

Din cele 70 primării din Constanța, 32 au în evidență refugiați ucraineni găzduiți pe raza localității și pentru care se întocmesc documente de decontare.  9,9 milioane euro au ajuns la persoane fizice care găzduiesc refugiați ucraineni, iar 3,1 milioane euro, la persoane juridice.

De menționat că peste jumătate dintre persoanele juridice care au intrat în program, în Constanța, cazează de obicei turiștii, în sezonul estival.

 Din banii cheltuiți de statul roman până la această dată, UE a decontat, conform unei declarații făcute de premierul Nicolae Ciucă în cursul lunii august, 39 milioane euro.  

Unde vor să stea ucrainenii în România

Următoarele destinații căutate de ucraineni, conform analizei G4 Media, după București și Constanța, sunt:  Maramureș, Brașov, Suceava, Cluj, Sibiu, Iași, fiecare cu deconturi de peste două milioane euro.

Județele din sudul țării, în schimb, care nu figurează pe harta atracțiilor turistice și nu oferă nici mari oportunități de angajare, sunt ocolite de refugiați. Este vorba de județe precum Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin, Teleorman, Olt, Giurgiu, pe aceeași poziție fiind însă și județele Harghita și Covasna, decontările în aceste județe neatingând, de la implementarea programului guvernamental și până în prezent, 200.000 euro fiecare.

Bulgaria scade alocația zilnică, hotelurile de pe litoral își schimbă politica

Dacă în România nu există o limită în privința cererilor de decontare, ISU Dobrogea explicând pentru G4Media că ”nu există un buget prestabilit”, iar cheltuielile sunt decontate ”în funcție de solicitările primite din partea operatorilor economici/ persoanelor juridice care au pus la dispoziție spații de cazare aprobate prin hotărârile comitetelor județene pentru situații de urgență”, în Bulgaria, mai arată sursa citată, lucrurile tind să se schimbe.  Astfel, din cei aproximativ 50.000 ucraineni cazați în localități de pe coasta de sud a Mării Negre, o parte sunt nevoiți să-și caute noi posibilități de cazare, după ce statul bulgar a hotărât să reducă sprijinul de la 40 leva, la 15 leva/zi. Din cei 50.000 refugiați satabiliți temporar aici, aproximativ 13.000 sunt cazați în hoteluri, mai scrie G4 media, citând publicația segabg.com. Statul bulgar are deja restanțe către hotelieri, iar situația se răsfrânge asupra refugiaților care sunt nevoiți să caute alte soluții.

 Cazarea refugiaților, o afacere în România

Dacă la începutul războiului statul român a lăsat aproape exclusiv problema refugiaților ajunși în România pe spatele voluntarilor, iar oamenii cu suflet mare au făcut eforturi imense să le ofere celor fugiți din calea războiului condiții decente și să le pună hrană pe masă din avutul propriu, din momentul în care au început decontările în programul 50/20 a explodat numărul românilor care se oferă să ajute. Cei 50 lei/pesoană/zi pentru cazare, la care se adaugă cei 20 lei/persoană/zi pentru hrană (bani pentru hrană pe care multe dintre gazde îi înmânează refugiaților) înseamnă cu mult mai mult decât ar aduce chiria pentru un un apartament sau o casă în România, cu atât mai mult cu cât sunt bani neimpozabili.

În programul 50/20 se intră extrem de ușor, gazda întocmind lunar o solicitare de plată către primărie, instituția care și face verificări sumare. Banii vin prin intermediul inspectoratelor pentru situații de urgență, care îi transferă în conturile primăriilor și de aici către gazde. Sumele sunt repartizate de stat mai întâi din fondul de rezervă, ulterior acești bani fiind recuperați de la Uniunea Europeană.

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri