Românii par tot mai puțin toleranți cu refugiații ucraineni. Explicațiile unui psiholog

0
0

Unii români par că s-au săturat de refugiații ucraineni care stau de luni de zile în țara noastră și de „pretențiile” pe care uneori le au. Ei nu se sfiesc să le ceară acestora „să plece acasă” dacă nu le convin condițiile de la noi.

Refugiați ucraineni în Constanța FOTO: Mariana Iancu
Refugiați ucraineni în Constanța FOTO: Mariana Iancu

În urmă cu câteva zile, mai mulți refugiați ucraineni cazați în Mamaia au solicitat Primăriei Constanța să reintroducă liniile de transport în comun care au circulat pe perioada sezonului estival. Reintroducerea unei linii CT Bus ar însemna că vor beneficia în continuare de transport gratuit, în caz contrar, refugiații putându-se deplasa cu autobuzele care fac legătura între Constanța și Năvodari, iar prețul unui bilet este de 10 lei.

Această știre a stârnit un val de comentarii pe rețelele sociale, iar sute de constănțeni le-au cerut refugiaților să nu mai aibă atâtea pretenții sau, sau să plece acasă la ei dacă nu le convin condițiile de aici.

Am ajuns să facem pe plac ucrainenilor? De ce atâtea demersuri în ai favoriza?”;Mai au multe pretenții? Nu vor să eliberăm și orașul ca să le facem loc mai mult?”; „Primăria să facă bine să ia in considerare doleanțele constănțenilor, plătitori de taxe și impozite, nicidecum cele ale ucrainenilor. Cam multe pretenții ridică”; „Hai că prea multe ajutoare ați primit. Plecați de unde ați venit”, sunt câteva dintre aceste comentarii.

În cele din urmă, compania municipală de transport, CT Bus, a anunțat că va reintroduce, începând cu data de 19 noiembrie, linia 47 Mamaia pe traseul: Tabără Turist – Mamaia – Campus.

Cine sunt românii care-i detestă pe ucraineni

Psihologul Bogdan Papacostea explică faptul că cei pe care îi vedem vocali acum nu sunt aceiași români care îi așteptau cu mâncare pe refugiați și care și-au pus la dispoziție casele pentru ca aceștia să aibă unde să doarmă.

„Nu sunt aceiași români. Sunt alții. Emoția se consumă, dar nu s-a transformat în sentimentul de detestare, de ură. Aceștia sunt cei care în primăvară tăceau, n-au mișcat un deget atunci și acum sunt vocali. Ei exprimă o frustrare nu doar față de ucraineni, ci față de lume, în general. Față de oricine care primește ceva și ei nu”, spune psihologul

El arată că ceilalți români, cei implicați în acte de caritate, sunt preocupați să ajute punctual, nu să stea în online pentru a comenta. „Ei fac lucruri concrete, dar nu se pun sub stindardul cauzei.”

De asemenea, Bogdan Papacostea atrage atenția că multe comentarii de genul „dar pe români cine-i ajută?” dovedesc un „naționalism tâmp”.

„Frustrarea care te face să ai atitudinea aceasta față de un străin este aceeași frustrare care te poate face să te îndrepți către anumite partide politice, partide ce au mesaje în zona asta, partide închise și cu o gândire îmbâcsită”, adaugă psihologul.

Bogdan Papacostea mai spune că se trece foarte ușor peste faptul că refugiații ucraineni sunt fundamental afectați de război, că stau pe unde apucă, într-o altă țară, că au casele distruse sau apropiați omorâți.

Cosmin Bârzan, președintele Centrului pentru Resurse Civice, crede aceste tensiuni pot fi reduse prin generarea unor activități comune la care să participe refugiații cazați în zona Constanței și locuitori ai orașului. Aceste acțiuni ar fi în pregătire și se vor desfășura cât de curând.

Aproape 7.000 refugiați de război din Ucraina trăiesc în județul Constanța, iar un sfert dintre ei s-au stabilit temporar în reședința de județ. 

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite