Povestea vieții nemuritorului Jean Constantin: grecul despre care românii cred că era rom VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Pe toată America nu dau eu Constanţa mea”, spunea Jean Constantin, cel mai iubit constănțean de mai multe generații.

image

Jean Constantin s-a născut la Techirghiol la 21 august 1927, într-o familie cu 9 copii, din mamă grecoaică (Caliopi) şi tată macedonean sârb (Dumitru), actorul a fost cel mai mic dintre băieţi. Numele său de botez era Constantin, după bunicul său patern Costache. Numele de familie original era Zeanu, transformat în Geanu, transcris apoi în Jean, în livretul militar al tatălui său Dumitru.

Ismail, rolul vieţii lui

image

La vârsta de 17 ani, Jean Constantin începe să muncească în Portul Constanţa, unde este coleg cu Ilarion Ciobanu. Activează în Brigada 3 Constanţa de pe şantierul Bumbeşti-Livezeni. Lucra ca hamal şi numărător de saci. „Noi, puştii, eram şobolanii portului“, râdea artistul.

Jean Constantin şi Ilarion Ciobanu au jucat în brigada artistică portuară, ceea ce i-a adus în atenţia căutătorilor de talente. În 1952 a fost luat în armată la grăniceri, la Turnu Severin, fiind remarcat în ansamblul artistic de viitorul regizor Iulian Mihu.

În 1957 a intrat prin concurs la Teatrul de Stat din Constanţa, unde a activat timp de 30 ani la secţia de estradă Fantasio, coleg cu Dan şi Sida Spătaru, Aurel şi Gelu Manolache, Mariana Cerconi (soţia sa din „Toate pânzele sus“), Ilona Moţica, Gina şi Milidi Tătaru etc.

În anii `50, pe când era angajat al Casei de cultură a sindicatelor, Jean Constantin a locuit în podul imobilului. Dat fiind că nu avea grup sanitar în cămăruţa care i se dăduse, pentru a arunca gunoiul şi a-şi face toaleta, actorul era nevoit să coboare la parter.

Într-o dimineaţă, a fost surprins în pijama de către o delegaţie oficială venită în control. Unul dintre oficiali a întrebat ce e cu actorul, iar după ce i s-a explicat situaţia, acesta a comandat „Să îi repartizaţi imediat o casă!“, scrie Jean Badea, prieten al artistului, în cartea dedicată actorului, „Omul care aduce... hazul“. Astfel, a primit un apartament, aproape de faleză, pe strada Cristea Georgescu, unde avea să locuiască mult timp. 

image

Actorul a jucat în peste 50 de filme, cum ar fi „Baronul Ecluzei“ (1960), „Răzbunarea haiducilor“(1968), „Zile de vară“ (1968), „Prea mic pentru un război atât de mare" (1969), devenind celebru în anii '70, cu seria de filme de comedie „B(rigada) D(iverse)“, unde a jucat alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu şi Iurie Darie.   Unul din cele mai iubite roluri a fost Ismail, din serialul „Toate pânzele sus!“.

Turcul Ismail, care nu se despărţea niciodată de polonicul lui, avea replici savuroase, stâlcite intenţionat în limba română. Au rămas memorabile replicile „Întâi mâncam şi pe urmă luptam“ şi „Ismail mâncam, cu polonicul dădeam“.

Când nu se filma, Jean Constantin era la fel de neobosit ca personajele lui. Într-un interviu pentru „Adevărul“, din vara anului 2018, actriţa Julieta Szönyi, care a interpretat rolul Adnanei în „Toate pânzele sus!“, povestea că Jean Constantin era poate cel mai iubit din întreaga echipă.  „Ne spunea mereu glume, avea un farmec cu totul aparte. Când mă întâlnea dimineaţă pe cheu, îmi întindea braţele şi îmi spunea: «Bună dimineaţa, sora mea cea alb㻓.

Românii, convinși că era țigan

Astăzi, mulţi încă sunt convinşi că actorul era rom, lucru infirmat şi de sora actorului, Ileana Jean, profesoară de limba română, care a prezentat, la un moment dat, actele doveditoare ale originilor elene ale familiei. 

Una dintre bucuriile sale a fost chiar şi confuzia că e rom. Sigur, îl ajuta şi înfăţişarea, însă şi naturaleţea cu care îşi juca rolurile de acest fel. Pentru el, era o confirmare că îşi face treaba de actor cum trebuie, „că am jucat convingător şi am convins etnia să creadă că sunt de-al lor“.

Marele actor a murit în data de 26 mai 2010 în apartamentul său din centrul Constanţei. Se pregătea să meargă la o întâlnire cu prietenii săi, pescarii, în Portul Tomis, locul unde Jean Constantin avea şi o barcă botezată după numele mamei sale, Caliopi.

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite