Cum a fost recondiţionată după zeci de ani barca de suflet a lui Jean Constantin. După moartea marelui actor, „Caliopi“ a fost moştenită de un bun prieten grec
0Caliopi, barca de suflet a lui Jean Constantin, cu care cel mai iubit constănţean ieşea pe mare, a fost recondiţionată de cântăreţul de muzică grecească Ionuţ Galani.
Caliopi, barca de suflet a lui Jean Constantin, cu care celebrul actor român ieşea pe mare, a fost recondiţionată de cântăreţul de muzică grecească Ionuţ Galani. Jean Constantin, decedat în 2010, la vârsta de 81 de ani, şi-a împărţit viaţa între platoul de filmare şi mare. Când vremea îi permitea, se urca în barca pescărească pe care o numise „Caliopi“, după numele mamei sale, şi pleca în larg alături de prieteni.
După moartea sa, „Caliopi“ a fost moştenită de Ionuţ Galani, pe care cel mai iubit constănţean îl ştia din copilărie. O vreme barca a stat în Portul Tomis, până când Galani a decis că o va recondiţiona. „Barca are o valoare sentimentală pentru mine. Mi-a lăsat-o mie pentru că eu eram pentru marele actor ca şi copilul său. Iniţial, m-am gândit să o reabilitez şi să o expun în Portul Tomis, acolo unde o ţinea Jean, dar apoi m-am gândit că este mai bine să o duc pe Lacul Siutghiol şi să mă plimb cu ea până la Insula Ovidiu“, mărturiseşte Ionuţ Galani.
În cele din urmă, ambarcaţiunea a ajuns la Tulcea. Galani refuză să spună cât a cheltuit pentru recondiţionarea bărcii de patru locuri şi cu un motor de 50 cai putere. Şalupa arată acum impecabil, poate fi lansată în siguranţă pe mare şi va putea fi admirată în viitor de curioşi în Portul Tomis.
Ianis, fiul lui Ionuţ Galani, pe Caliopi Arhivă personală
Copilăria lui Ionuţ Galani a fost o aventură alături de marele nostru actor. Cei doi au devenit de nedespărţit după ce tatăl său, Dumitru, profesor de recuperare medicală, l-a tratat pe Jean Constantin, care îşi rupsese o mână. În timpul plimbărilor pe mare, Jean îl lua în barcă şi pe Ionuţ. Acesta îşi aminteşte că obişnuia să îl lege de colacul de salvare şi să îl tragă cu barca. „Odată, din cauza valurilor şi a vitezei, am rămas fără pantaloni pe mine. Eu îi făceam semne disperate din mâini, dar el credea că sunt de bucurie şi mă trăgea mai departe. Eu, însă, rămăsesem fără nimic pe mine“, îşi aminteşte artistul.
De altfel, Galani (foto sus) este cel care l-a descoperit pe cel mai iubit constănţean fără suflare, în locuinţa sa din Constanţa, fiind în timpul vieţii prieteni de nedespărţit. „Nea Jean era un om foarte bun, foarte sufletist. Ţin minte că, atunci când a murit Dan Spătaru, m-a întrebat: «La mine o să vină atâta lume?», iar eu i-am răspuns că o să vină «Toată Constanţa»“. Din nefericire, el a fost cel care l-a găsit mort pe nemuritorul Jean în locuinţa sa din centrul Constanţei. La 26 mai 2010, a bătut la uşă, dar nu i-a răspuns nimeni, pentru prima dată. Atunci, a sunat-o pe soţia lui Jean Constantin, care era la Bucureşti. Cu permisiunea ei a intrat în casă şi l-a găsit pe marele actor mort, pe canapea.
Jean Constantin s-a născut la 21 august 1928 la Techirghiol, în judeţul Constanţa. În ciuda faptului că nu avea studii de specialitate, Jean Constantin a devenit un adevărat simbol al teatrului românesc. Maestrului îi plăcea de mic să spună poezii, iar parinţii îl încurajau, mama lui avea voce, iar tatăl lui era comic. În anii tinereţii, a lucrat ca muncitor normator în portul Constanţa, unde împreună cu o parte dintre colegi a înfiinţat o brigadă artistică.
În 1957 a debutat pe scenă la secţia de estradă din cadrul Teatrului de Stat Fantasio din Constanţa.
Actorul a jucat în peste 50 de filme, cum ar fi "Baronul Ecluzei" (1960), "Răzbunarea haiducilor"(1968), "Zile de vară" (1968), "Prea mic pentru un război atât de mare" (1969), devenind celebru în anii '70, cu seria de filme de comedie "B(rigada) D(iverse)", unde a jucat alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu şi Iurie Darie.
Jean Constantin la pescuit în Portul Tomis FOTO Arhiva Radu Stoian
Unul din cele mai iubite roluri a fost Ismail, din serialul „Toate pânzele sus!“”. Turcul Ismail, care nu se despărţea niciodată de polonicul lui, avea replici savuroase, stâlcite intenţionat în limba română. Au rămas memorabile replicile „Întâi mâncam şi pe urmă luptam“ şi „Ismail mâncam, cu polonicul dădeam“.
Pe 26 mai 2010, maestrul Jean Constantin i-a făcut pe români pentru prima dată să plângă. Până atunci le înveselise vieţa. A murit în locuinţa sa din Constanţa, la vârsta de 82 de ani. „M-a invitat aia cu coasa, dar mai stau puţin”, glumea el deseori.
Pe aceeaşi temă:
VIDEO Ziua în care s-au născut două legende ale scenei româneşti: Toma Caragiu şi Jean Constantin
VIDEO Ziua în care s-au născut două legende ale scenei româneşti: Toma Caragiu şi Jean Constantin
Se încarcă comentariile...
