Pandemia din agricultură: Seceta a calamitat culturile. „S-au topit seminţele de atâta căldură“

0
0
Culturi calamitate - foto Răzvan Filipescu
Culturi calamitate - foto Răzvan Filipescu

Fermierii din sud-estul României spun că suntem în faţa unui dezastru. Aproape toate culturile „s-au topit” din cauza secetei pedologice, iar ei sunt în pragul falimentului.

Judeţul Constanţa are aproximativ 480.000 de hectare de teren agricol, dintre care 416.000 de hectare sunt calamitate din cauza secetei care afectează de aproape doi ani zona. Doar 13.000 de hectare sunt irigate. Cele mai afectate culturi sunt cele de grâu, rapiţă şi orz, calamitate în procent de aproape 100%.

Pentru a ne face o ideea despre cât de profundă este seceta în Dobrogea, amintim că în lunile august şi septembrie 2020, la staţia meteo Constanţa s-au înregistrat precipitaţii cumulate de 22 de litri/metrul pătrat, în timp ce, pentru aceeaşi perioadă, la staţia din Mangalia s-au înregistrat 19,7 l/mp. În alte zone ale ţării, în august şi septembrie, au căzut precipitaţii de 66,8 l/mp (Buzău), 68,4 l/mp (Giurgiu) sau 53,5 l/mp (Călăraşi).

Gheorghe Lămureanu cultivă aproape 1.400 de hectare în apropiere de municipiul Constanţa, în arealul comunei Agigea. „Am recoltat doar 400 de hectare, pe care le-am irigat. Restul au rămas nerecoltate deoarece s-a topit cultura de grâu, orz, mazăre, muştar, floarea soarelui. Nici măcar sămânţa pe care am pus-o nu am scos-o.”

Fermierul susţine că o astfel de secetă nu a văzut niciodată, iar 80% dintre fermierii constănţeni ar fi în faliment din această cauză. „N-am văzut în viaţa mea aşa ceva. Am 46 de ani de când lucrez aici şi n-am văzut aşa ceva. Am colegi mai bătrâni care au 66 de ani de meserie şi nu au văzut aşa ceva. A fost mai crunt ca în 1947 când a fost foametea.”

Fermierii cer ajutor de la Guvern


În faţa dezastrului, fermierii din Constanţa au constituit un „Grup de Iniţiativă Civică al Producătorilor Dobrogeni” şi cer Guvernului să adopte câteva măsuri rapide altfel majoritatea vor intra în faliment.

Prima solicitare este cea a amânării ratelor pe care aproape toţi le au la credite prin care au achiziţionat echipamente şi utilaje agricole, în special. „Este o măsură care nu are impact bugetar, care s- aplicat anumitor ramuri afectate de COVID-19 şi vrem să se aplice şi fermierilor afectaţi de secetă. Nu înţelegem de ce pentru agricultură, care este un domeniu vital al economiei, nu se pot da aceleaşi facilităţi?”, se întreabă Răzvan Filipescu, unul dintre iniţiatorii grupului.

De asemenea, fermierii cer acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară (anunţate la plată abia în luna decembrie 2020), plata restului de despăgubiri la culturile de toamnă şi declararea judeţului ca zona calamitată, astfel încât să poată fi invocată clauza de forţă majoră în contractele cu comercianţii de cereale (traderi).


Răzvan Filipescu în mijlocul unei culturi distruse foto: arhiva personală R.F.

Seceta in Dobrogea foto Razvan Filipescu

Din cauza neplăţii ratelor la timp, pot apărea efecte în lanţ. În primul rând, băncile vor calcula provizioane, iar agricultorii vor fi înregistraţi în centrala riscurilor, ceea ce le va afecta bonitatea. Apoi, nu-şi vor plăti furnizorii de materii prime şi criza îi va afecta şi pe aceştia. 

Mai sunt şi efectele sociale. Arenda reprezintă o sursă de venit pentru proprietarii de teren şi pentru statul român deoarece se impozitează. Dacă fermierul nu o plăteşte, proprietarii rămân fără bani, iar statul nu încasează nimic.

„Nu putem vorbi despre o scădere a producţiei, este o calamitate. Ca să aveţi dimensiunea tragediei, peste 80% din suprafaţa agricolă a judeţului Constanţa este calamitată în proporţie de 85-100%. Grâul nici măcar nu a format spic, din aprilie a rămas la nivel de fir de iarbă”, explică Filipescu.

Fermierul arată că toate acestea pot duce la anumite majorări a unor alimente, deoarece agricultura influenţează şi domeniul zootehniei.

„Preţurile la cereale au crescut. Agricultura afectează zootehnia şi industria alimentară, în general. Sunt crescători de animale care nu mai au cu ce să le crească: pajiştile au fost afectate de secetă, cumpără furaje din alte judeţe la preţuri mult mai mari. Aşadar, există riscul ca acestea să se vadă în preţul la alimente, şi eu cred că se vor vedea. La nivel naţional este o scăderea a producţiei”, adaugă Răzvan Filipescu.

Irigaţiile, o soluţie scumpă pe timp de secetă


A iriga un teren afectat de secetă implică un nivel mare de cheltuieli, aproape „nu se merită”, explică Gheorghe Lămureanu. Fermierul va implementa anul viitor un proiect european prin care va iriga încă 1.000 de hectare. „Trebuie să dai apă încât să înlocuieşti complet precipitaţiile, irigaţiile au fost făcute pentru a completa un necesar de apă, să obţii o producţie în plus, nicidecum să asiguri întreg necesarul de apă. Un hectar de grâu consumă peste 3.000 mc de apă, unul de porumb consumă 5.000 de mc de apă. Şi nu ai cum să asiguri întreaga cantitate”, explică Lămureanu. 

În plus, în cazul său, statul român nu i-a dat nici un fel de despăgubire de calamitate pe hectarele irigate, deşi costurile au fost foarte mari.


Cum arată pâmântul afectat de secetă foto: Răzvan Filipescu

Seceta in Dobrogea foto Razvan Filipescu

Cu toate acestea, fermierii dobrogeni accesează fonduri europene pentru a realiza sisteme de irigaţii. Doar că, şi în acest caz, se lovesc de birocraţia românească.

„Am un proiect de extindere a irigaţiilor pe încă 1.000 de hectare. Am reuşit să obţinem o finanţare de un milion de euro. În judeţ sunt încă 60 de proiecte de irigare a câte 1.000 de hectare de teren agricol. Din cauza legislaţiei, foarte mulţi fermieri au probleme cu obţinerea autorizaţiei de construcţie, în condiţiile în care finanţarea europeană este obţinută. S-ar putea iriga 60.000 de hectare la anul în tot judeţul”, mai spune Gheorghe Lămureanu.

În final, fermierii se întreabă dacă, pentru statul român, nu ar fi mai rentabil ca banii de despăgubiri să-i investească în sisteme de irigaţii moderne.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Gestul disperat al fermierilor din Dobrogea: „Vrem apă!“

Ialomiţa, printre cele mai afectate judeţe de secetă. 123.000 de hectare de culturi agricole sunt calamitate




 

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite