Martirii morți în lagărul de la Periprava au devenit „deșeuri biologice“. Ei își dorm somnul de veci la Mănăstirea Dervent
0Scheletele a 79 de deținuți politic, care au suferit și au murit la Periprava, au fost depuse, cu pioșenie, la Mănăstirea Dervent din județul Constanța, acolo unde starețul Andrei îi pomenește la toate slujbele.
Specialiștii de la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici nu au reușit identificarea niciunei victime din cele 79 de schelete deshumate de istorici și arheologi în cele zece campanii derulate în cimitirul din Delta Dunării.
Scheletele lor zăceau de atâta amar de vreme la Institutului de Medicină Legală Bucureşti. „Ni s-a spus de la Institutul de Medicină legală că probele sunt neconcludente. Cred că este vorba de natura solului de la Periprava, dar și a faptului că morții au fost îngropați la mică adâncime. Pe de altă parte, putem vorbi și de lipsa de aparatură de la noi, care face imposibilă extragerea de ADN din țesuturi. Dacă ar fi să emit o ipoteză care se apropie de teoria conspirației, aș putea să mă gândesc că, dacă s-ar fi găsit ADN în unele cazuri și unii dintre aparținători ar fi depistat înaintașii lor îngropați la Periprava, s-ar fi creat un precedent periculos și statul ar fi fost pus în fața unor costuri foarte mari“, a spus Marius Oprea, cel care a desfășurat mai multe campanii de cercetare arheologică în cimitirul din Periprava Tulcea.
Cum nu s-a reușit identificarea lor, aceste oseminte ar fi ajuns, conform procedurilor, în categoria de deșeuri biologice, ceea ce ar fi presupus îngroparea într-o groapă comună, pentru a doua oară, la Strălulești. Martirii ar fi primit o cruce pe care ar fi scris «necunoscut», spune istoricul Marius Oprea.
Așa se face că 79 de resturi umane au ajuns la Mănăstirea Dervent. „La data de 10 mai a acestui an, am întreprins cea mai stranie călătorie: cu o maşină încărcată cu 70 de cutii, conținând tot atâtea schelete ale deținuților, morţi în lagărul de la Periprava. La Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici am fost primit cu o mare solicitudine şi am fost ajutat să încarc osemintele, nefericit ambalate în cutii de «deșeuri biologice»: alte ambalaje mai potrivite nu existau în dotarea INML“, povestește istoricul Marius Oprea.
„Am ales, pentru cei de la Periprava, ca loc de ultim popas mănăstirea Dervent, nu numai pentru că acolo am găsit din primul moment înţelegere şi înlesnire a odihnei de veci a celor morţi, ci şi pentru că e totuşi în Dobrogea, unde morţii au fost găsiţi, dar şi aproape pe malul Dunării, care a fost hotarul de apă între viaţa şi moartea lor“, mărturisea Marius Oprea.
La Periprava, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumați o mare parte din deţinuţii politic decedați în colonia de muncă, însă, conform mărturiilor și documentelor, unii dintre ei au fost îngropați și în zona din jurul lagărului, iar cei care au fost transferați la unități medicale din Tulcea și Chilia Veche, unde au și murit, au fost îngropați în aceste localități.
Începând din anul 2020, investigațiile de arheologie judiciară care privesc crimele regimului comunist din România s-au desfășurat sub patronajul Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, după ce Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a renunțat la proiect.
Cercetările au fost efectuate în zece campanii de un colectiv de arheologi și istorici alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator și responsabil științific), Paul Scrobotă, Horaţiu Groza, Gabriel Rustoiu și Ramona Maria Mocanu.
Finanțarea campaniei a fost asigurată din donații particulare colectate prin intermediul Fundației „Doina Cornea“, care a fost reprezentată la lucrările din teren de către Leontin Horațiu Iuhas și Marius Oprea.
Se încarcă comentariile...
