Manifeste lansate în spatele frontului în vara anului 1944. „Pe toţi acei care se vor preda îi vom primi bine“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În vara anului 1944, atât sovieticii, cât şi anglo-americanii au lansat pe front şi în spatele frontului numeroase manifeste. Ruşii spuneau că nemţii transformă România în câmp de operaţiuni militare, iar anglo-americanii erau de părere că a continua războiul pierdut alături de nazişti nu are nicio justificare militară.

Iată câteva dintre manifestele din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, publicate de istoricul Alesandru Duţu. 

„CLIPA HOTĂRÂRII

Niciun român cu judecata limpede nu-şi poate face iluzii asupra rezultatului bătăliilor în curs pe frontul de răsărit.

Vremea când naziştii îşi mai puteau localiza înfrângerile a trecut. Acum, prăbuşirea totală a frontului nazist din răsărit este iminentă.

Germanii o ştiu!

Pentru Români, continuarea războiului pierdut alături de nazişti nu are nicio justificare militară.

Comandanţii voştri o ştiu! Prelungirea războiului pe pământul ţării voastre nu vă poate aduce niciun fel de avantagii politice.

Guvernul vostru o ştie!

Antonescu n-are altă soluţie a crizei decât NOI ŞI ZADARNICE JERTFE DE SÂNGE ROMÂNESC,

CE MAI AŞTEPTAŢI?“

Lansat de Aviaţia Regală Britanică şi Aviaţia Armatei Statelor Unite

Salvaţi-vă viaţa!“

„OFIŢERI ŞI SOLDAŢI ROMÂNI!

Armata Roşie, continuându-şi ofensiva pe toate fronturile de la Galiţia până la Marea Neagră, a despărţit în intrânduri adânci în mai multe părţi întreaga armată germană de pe frontul de Sud, a fărâmiţat-o şi o nimiceşte unitate cu unitate.

În cursul lunii martie 1944 trupele sovietice de pe frontul de Sud au zdrobit 51 de divizii germane, printre care 13 divizii de tancuri.

Lăsând în părăsire tot armamentul greu, resturile trupelor germane zdrobite fug în panică spre Apus. Statul Major al armatei frontului de Sud a fugit în România.

Sfărâmând şi nimicind una după alta liniile de apărare ale nemţilor, Armata Roşie a forţat din marş Nistrul, ultimul mare curs de apă din drumul ei în sudul Rusiei, a pătruns în Basarabia şi se apropie de graniţele României.“

„OFIŢERI ŞI SOLDAŢI!

Nemţii v-au trimis la moarte pe pământ străin pentru interesele Germaniei hitleriste şi în acelaşi timp au sfâşiat şi au prădat propria voastră ţară. 

Acum Nemţii, încercând să-şi salveze pielea, vă lasă pe voi să le acoperiţi fuga, iar singuri în acest timp au ocupat Patria voastră. Ei transformă România în câmp de operaţiuni militare, ei vor să transforme în ruini oraşele şi satele româneşti.

Nemţii sunt adevăraţii voştri duşmani!

Gândiţi-vă că continuând lupta împotriva lor, vă condamnaţi la pierire pe voi, pe ai voştri, Patria.

Luptaţi împotriva Nemţilor, care au ocupat ţara voastră!

Treceţi fără teamă la Ruşi!

Ştim că voi nu sunteţi totuna cu Nemţii. Pe toţi acei care se vor preda îi vom primi bine şi niciun fir de păr nu se va clinti din capul lor.

Bilet de liberă trecere.

Acest manifest serveşte drept bilet de liberă trecere prin linia frontului la Ruşi pentru un număr nelimitat de prizonieri“. 

image

Ce s-a întâmplat la 23 August 1944

La 23 August 1944, la ora 22.30, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, Regele anunţa: „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu Poporul Meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea Ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. Un nou guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. 

Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere. Naţiunile ne-au garantat independenţa Ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită“.

Puterile Axei erau Germania, Italia şi Japonia, iar din Naţiunile Unite făceau parte Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie, Italia şi Statele Unite ale Americii. 

Reacţia germană nu s-a lăsat aşteptată după discursul Regelui. În dimineaţa zilei de 24, pe la ora 5.30, au început bombardamentele germane şi s-au distrus inclusiv partea din Palatul Regal, unde a fost arestat mareşalul Ion Antonescu, şi clădirea Radioului, emisia fiind întreruptă.

Dar să vedem cum au primit discursul regelui aliaţii noştri care ne-au devenit duşmani şi duşmanii care ne-au devenit aliaţi. Primul anunţ care a făcut înconjurul lumii, prin intermediul Londrei, suna cam aşa: „România a acceptat condiţiile de pace ale aliaţilor. Regele Mihai a adresat o proclamaţie pentru Ţară, anunţând încetarea ostilităţilor împotriva puterilor aliate şi începerea luptei alături de naţiunile unite, împotriva inamicului comun. Din noul guvern fac parte D-l Iuliu Maniu şi Brătianu“. 

Reprezentanţii postului Atlantic, din SUA, sugerau că sovieticii făcuseră propuneri de pace, ceea ce nu era adevărat. „În urma propunerii de pace oferită de către Rusia Sovietică, România a ieşit din război. Regele Mihai a declarat într-o proclamaţie că România se alătură aliaţilor“. 

Radio Moscova îşi informa sec ascultătorii: „După cum transmite Agenţia Reuters, postul de Radio Bucureşti a anunţat astă-seară că în România a fost format un nou guvern în frunte cu domnul general Constantin Sănătescu. Din noul guvern fac parte domnii Brătianu şi Maniu“.

Armistiţiul s-a semnat mult mai târziu, la 12 septembrie.

Vă mai recomandăm:

Dosarul secret „23 August 1944“. Ce s-a întâmplat la întâlnirile de alcov dintre Regele Mihai şi văduva Doly Sterianopol

Mihail Moruzov, spionul cu trei clase şi omul lui Carol al II-lea, care a înfiinţat primul Serviciu Secret din România

Casa de Hohenzollern-Sigmaringen şi Regii României

Istoria conflictelor dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzoller

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite