Dosarul secret „23 August 1944“. Ce s-a întâmplat la întâlnirile de alcov dintre Regele Mihai şi văduva Doly Sterianopol

0
0

Regele Mihai a avut în anul 1942 o aventură cu o văduvă, Doly Sterianopol. Episodul apare consemnat în dosarul „Problema 23 August“, aflat în arhiva CNSAS.

Mărturii importante despre ziua de 23 August 1944 şi despre toate momentele-cheie care au dus acolo sunt cuprinse în dosarul „Problema 23 August“, aflat în arhiva Consiliului Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi care are 17 volume.

Volumele 13-16 conţin copii şi originale după declaraţiile lui Anton Dumitrescu (1902-1992), ajutor al comandantului Batalionului de Gardă (1940-1944), Victor Rădulescu-Pogoneanu (1910-1962), diplomat, director adjunct al Direcţiunii Cabinetului şi Cifrului din Mininsterul Afacerilor Străine (1944) şi Traian Borcescu, precum şi o serie de „amintiri” în care sunt prezentate amănunţit pregătirile apropiaţilor regelui Mihai pentru arestarea mareşalului Ion Antonescu, încă din primăvara anului 1944 şi soarta acestuia după arestare.

Fiecare din autorii declaraţiilor prezintă şi parcursul lor biografic şi profesional până la momentul arestării de către comunişti. Detalii interesante aflăm şi despre schimbările de la vârful Serviciului Special de Informaţii începând din toamna anului 1944.

În aceste volume se găsesc o serie de „portrete”, în fapt nişte fişe biografice sumare ale regilor Carol al II-lea şi Mihai, ale reginei mamă Elena, precum şi ale celor aflaţi în preajma familiei regale a României: Mircea Ioaniţiu – secretar particular al regelui Mihai, căpitanul de jandarmi Jacques Vergotti – ofiţer de ordonanţă al regelui, doamnele de onoare ale reginei Elena – Nelly Catargi şi Elisabeta Ghica, ale adjutanţilor regelui din anii 1940-1944.

image

„Regele nu era stăpânit de ideea că este de natură divină“

Iată cum este realizat portretul Regelui Mihai: „La vârsta de 16 ani când l-am cunoscut îndeaproape era ponderat în toate manifestările sale  - nu avea explozii cum de obicei au toţi tinerii la această vârstă. Sociabil cu multă rezervă – puţin îndrăzneţ în relaţiile sale oficiale, contrar în conducerea autoturismului – foarte solemn în gesturi, uneori caustic, nu era stăpânit de ideea că este de natură divină. Ca rege nu se ferea să afirme în discuţii că instituţia monarhică de proveninepă medievală, va fi înlăturată. 

Un mare iubitor şi chiar realizator tehnic avea un atelier bine utilat unde lucra cu perseverenţă. S-a familiarizat cu conducerea avionului. Înţelegea şi aprecia mult agricultura intensivă, nu extensivă. Citea şi ruga să fie ţinut la curent cu tot ce apărea nou, cunoştea bine literatura şi arta românească, cânta frumos la pian, un foate bine vânător“.

Viaţa intimă a regelui 

La capitolul „defecte“ descoperim un rege „foarte bănuitor în relaţiile sale cu oamenii politici, dar şi zgârcit în răsplata celor care îl serveau, influenţabil în hotărârile sale de cei cărora le câştiga încrederea. Greoi în exteriorizarea de gesturi calde faţă de răniţi“. 

În privinţa vieţii intime a Regelui Mihai, descoperim amănunte picante. „După 6 mai 1942, când garnitura din jurul său era aproape numai din ofiţeri aleşi şi numiţi de I. Antonescu, acuma nu putea aşa uşor să facă ceva ca să nu se afle – în special în viaţa sa intimă o întrevedere a avut cu dr. Bianu (…) De la acea dată nu a trecut mult şi Regele m-a luat într-o maşină de războiu ce avea la Sinaia şi urcăm la stână, acolo se găsea o casă tip de munte pentru familia regală şi o dependinţă unde să fie personalul de serviciu. Trecem prin ambele case şi îmi spune apropiat: «Dumneata bei apă şi mănânci, sigur că da – însă trebuie să le şi elimini. Şi eu sunt om, am nevoi de la care nu mă pot eschiva, dar dacă m-ar vedea cineva în această situaţie mi-ar scoate vorbe care urechile să nu le audă» (…)

image
image

Eu am acceptat, rugându-l să-mi spună dacă Regina Mamă şi conduc. I.A. au cunoştinţă despre acest lucru. Pe loc, am aranjat împreună cum se va organiza serviciul la stână“. Mai departe aflăm că un plutonier care era zilnic la Sinaia urma să se ocupe cu paza, cu preparatul hranei şi cu păstrarea alimentelor. Doar doi şoferi urmau să aibă acces la stână pentru aprovizionare.

Dar cine era femeia cu care Regele avea întâlniri de taină? „Persoana era deja aranjată prin colegii mei – era d-na Sterianopol Doly, văduvă prin divorţ cam de vârsta sa. La început a dus-o cu maşina la stână Regele şi cu Ioaniţiu care au orientat-o asupra locuinţei. Acest capitol l-am supravegheta până la 1 noiembrie 1944, când eu am fost mutat“, aflăm din cuprinsul declaraţiei.

În revistele franţuzeşti se vorbea de o anume Dolly Chrissolegos, o grecoaică roşcată, de 20 de ani, care ar fi fost agenta Moscovei, care urma să-l seducă pe rege pentru ca acesta să ia deciziile dorite de sovietici. În tinereţe, regele Mihai a trăit alte două poveşti de dragoste alături de Yvonica şi Irina Malaxa.

Povestea dintre Regina Ana şi Mihai I al României a început în noiembrie 1947, când Regele a mers la Londra pentru a asista la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Prima întâlnire dintre viitorii soţi a fost amuzantă: "Când ne-am întâlnit prima oară, el era în uniforma aviaţiei române. În loc să mă prezint asa cum trebuia, am reacţionat milităros, salutându-l în poziţia de drepţi. A fost un moment amuzant", a rememorat acum ceva vreme Regina Ana. Dupa doar o saptamană, Regele i-a cerut mana. S-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena.

nunta regele mihai regina ana foto romania regala.ro

Regele Mihai  şi Regina Ana FOTO România Regală

Vă mai recomandăm:

Mihail Moruzov, spionul cu trei clase şi omul lui Carol al II-lea, care a înfiinţat primul Serviciu Secret din România

Casa de Hohenzollern-Sigmaringen şi Regii României

Istoria conflictelor dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzoller

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite