FOTO Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră s-a stins din viaţă. Lucra la proiectul Canalului Bucureşti - Dunăre
0PIERDERE Chiriac Avădanei, inginerul care a proiectat Canalul Dunăre Marea Neagră, s-a stins din viaţă sâmbătă seara la vârsta de 87 de ani, în Bucureşti. El a fost înmormântat marţi în cimitirul din cartierul bucureştean Dămăroaia.
Deşi a ieşit demult la pensie, inginerul Chiriac Avădanei nu a putut sta departe de planşa de lucru şi nu a lipsit nicio zi de la lucru, până în urmă cu câteva luni, când trupul i-a cedat şi nu s-a mai putut da jos din pat.
Pe lângă faptul că nu s-a putut bucura de o bătrâneţe liniştită, toate evenimentele vieţii sale de familie au fost strâns legate de Canalul Dunăre – Marea Neagră. Colegii îşi amintesc că inginerul nu a putut să se bucure nici de nunta fiicei sale. „La scurt timp după ce a început petrecerea, Nicolae Ceauşescu a trimit un elicopter după el şi l-a dus la canal“, dezvăluie un coleg.
Dar inginerul nu s-a plâns niciodată de acest lucru şi a pus meseria mai presus de orice. Nu a cerut niciodată vreun leu în plus atunci când a lucrat la proiectul Canalului Dunăre – Marea Neagră. Nu s-a plâns nici de faptul că de abia mai putea să se mişte în ultimii ani. „Nu mi-e bine“, atât reuşeau colegii să smulgă de la el. Şi a doua zi era prezent din nou la muncă.
„Nu a fost alt om ca el în tot Institutul de Proiectări. Inginerii tineri nu vor ajunge niciodată ca el, pentru că nu au vrut să înveţe nimic de la acest mare specialist al nostru“, spun colegii.
Nu a avut concediu în ultimii 30 de ani
Persoanele care i-au fost aproape în toată această perioadă spun că inginerul Avădanei nu şi-a luat concediu de 30 de ani. Nu vroia să părăsească lumea aceasta până nu-şi termina ultimul proiect: Canalul Bucureşti – Dunăre. El lucra la un studiu tehnico - economic pentru continuarea lucrărilor ce ar trebui să se realizeze cu fonduri europene.
Prin acest canal, Bucureştiul ar deveni port la Dunăre, fiind legat direct cu Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Roterdam. Pentru finalizarea investiţiei ar fi nevoie de cinci ani.
Într-un interviu acordat ziarului Adevărul în luna mai, inginerul era foarte revoltat de faptul că proiectul a fost abandonat după Revoluţie: „A fost părăsit, blestemat, de parcă a fost făcut de Ceauşescu. Toţi au spus că este un proiect comunist, dar nu a fost aşa“, a spus el. „ Ideea este de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Primul proiect pentru acest canal a fost întocmit în anul 1882“, ne-a povestiti Chiriac Avădanei.
Povestea Magistralei Albastre
În iulie 1973 începe povestea Magistralei Albastre, când Nicolae Ceauşescu l-a desemnat ca proiectant general al canalului. Proiectarea a început pe data de 10 iulie 1973. Iniţial, echipa a fost formată din 185 de ingineri şi tehnicieni din IPTANA. După după doi ani erau 225 de specialişti. „Lucram la realizarea studiilor cu universităţile din Bucureşti şi Timişoara şi din IPTANA, precum şi cu alte 37 de centre, institute de cercetare şi proiectare din toată ţara. Le dădeam teme, examinam şi avizam studiile şi documentaţiile tehnice elaborate.Trebuia să găsim soluţiile ce mai economicoase. După aprobarea proiectului general, în 1978, timp de trei zile pe săptămână urmăream şi examinam execuţia lucrărilor“, a povestit el.
Traseul canalului a fost ales după examinarea a 8 variante principale diferite, iar pe anumite sectoare s-au studiat nu mai puţin de 132 variante.
În final, a fost adoptată şi varianta finală: canalul se desprinde din Dunăre la Cernavodă (km 300 pe fluviu) şi urmând Valea Carasu pătrunde la km 40 în platoul dobrogean, pe care îl traversează pe direcţia Basarabi - Valea Seacă– Straja – limita de nord a lacului Agigea, până în portul maritim Constanţa. În anii 1984 – 1987 s-a executat şi ramura de nord a canalului principal, pe direcţia Poarta Albă – Midia – Năvodari.
În acest mod, s-a realizat în Dobrogea centrală, între Dunăre şi Marea Neagră, sistemul de canale navigabile ce conectează Dunărea cu principalele porturi maritime româneşti.
În paralel cu întocmirea proiectului general, la sfârşitul anului 1975, s-a trecut la organizarea şantierelor, iar în următorul an la lucrările propriu-zise.
În zecile de ani de când lucrează la institut, semnătura lui apare pe diverse proiecte: pe zece traversări peste Carpaţi, patru peste Munţii Apuseni, trei peste Munţii Banatului, dar şi pe Transfăgărăşan.
Provine dintr-o familie de ţărani
Chiriac Avădanei s-a născut în anul 1927 la Târgu Trotuş, lângă Oneşti - Bacău. Părinţii săi au fost ţărani mijlocaşi. Au făcut totul pentru ca el şi surorile sale să înveţe carte. Pe el l-au dat la Liceul Internat din Iaşi Costache Negruzzi, pe care l-a urmat în perioada 1938 – 1946.
A urmat apoi facultatea, pe care a făcut-o la Timişoara. După obţinerea diplomei de inginer constructor a fost repartizat la Şantierul Bucureşti al Direcţiei Generale de Construcţii din Ministerul Căilor Ferate, iar după doi ani la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene.
Se încarcă comentariile...
