Foto Epava de la Eforie Sud întârzie proiectul de lărgire a plajelor. „E un mister cum a rezistat” FOTO
0O epavă foarte veche situată în apropierea plajei de la Eforie Sud face ca proiectul de reducere a eroziunii costiere, implementat de Apele Române, să fie tergiversat. Constructorii au oprit lucrările în zona epavei până când Ministerul Culturii va decide ce face cu aceasta.
Epava este situată în partea de nord a stațiunii Eforie Sud, la aproximativ 200 de metri de actualul mal și la o adâncime de trei metri. Ea ar data, spun reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), din secolul al XIX-lea și nu are avea o valoare arheologică deosebită.
Lucrările de reducere a eroziunii costiere, care includ și lărgirea plajei, la lotul 5 – Eforie – au început încă din 2020, cu faza de proiectare. Apoi, anul trecut, s-a lucrat la diguri, acestea fiind finalizate în mai 2022. În luna septembrie au demarat și lucrările de înnisipare a porțiunii de nord. În 12 săptămâni totul ar trebui să fie gata. Noile plaje din Eforie Sud vor avea o lățime cuprinsă între 100 și 140 de metri. Peste 1,5 milioane de metri cubi de nisip vor fi extrase din largul Mării Negre și aduse, prin conducte, la mal.
Lucrările din Eforie se desfășoară pe o distanță de aproape şase kilometri, din zona portului Belona şi până la intrarea în localitatea Tuzla. Au fost construite şapte diguri şi vor fi lărgite plajele. Valoarea contractului se ridică la peste 122.000.000 de euro.
Epava încurcă planurile
„Sunt niște discuții. Ministerul Culturii a amânat, a tergiversat, găsirea unei soluții de monitorizare a epavei de acolo. Ei știu de un an de zile despre această epavă, nu au aflat ieri sau alaltăieri. Sunt discuții aprinse. În câteva zile sperăm să se rezolve”, spune Hristu Uzun, directorul ABADL.
El explică faptul că, după realizarea noilor diguri din Eforie Sud, Marea Neagră a început să înnisipeze epava în mod natural, astfel că acum aproape că nu se mai observă nimic din ea, decât două bucăți de catarg.
Ministerul Culturii trebuie să ia o decizie în ceea ce privește cercetarea și conservarea acesteia. Apoi, constructorul va putea continua procesul de înnisipare a plajei din acel sector.
„Conservarea se face tot prin înnisipare. Institutul Național al Patrimoniului trebuie să vină cu un scafandru și cu un arheolog pentru a face cercetarea. Doar că nu s-au înțeles cu MApN în ceea ce privește ce scafandru se poate folosi”, spune Uzun.
Direcția Județeană de Cultură Constanța a transmis că blocajul se va rezolva, dar, deocamdată, nu se știe când. „Sunt discuții între Ministerul Culturii și cel al Apărării deoarece cei de la MApN au ridicat problema cine are voie să se scufunde acolo: scafandru profesionist sau nu. Ministerul Apărării consideră că ar trebui ca un scafandru profesionist (militar) să facă acest lucru, iar arheologii au altă opinie. Se caută o soluție”, spune DJC Constanța.
Epava, descoperită, dar necercetată
Despre epava de la Eforie Sud arheologii știau de ani buni, doar că nicio instituție nu a întreprins o cercetare a acesteia.
Scafandrul Pascale Roibu, în cartea sa intitulată „Jurnalul unui scafandru - Vremea căutărilor” descrie această epavă pe care a fotografiat-o în anul 2010. „O chilă de lemn, lungă de aproximativ 14 metri, de o parte și de alta înțesată de coaste solide, din care se mai zăresc ieșite ici-acolo piroane din bronz (…) Fiind aproape de mal, este de înțeles de ce s-a păstrat doar atât din ea, restul fiind ruptă de furtuni și aruncată pe țărm”, scrie autorul.
El spune că nu au rămas obiecte din inventarul corabiei care să ajute la datarea aproximativă, dar că, pe parcursul anilor, scafandri sau diverși scufundători au recuperat mai multe tezaure formate din sute de monede de argint, dar și câteva din aur, predate Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța. Tezaurele erau formate, în mare parte, din taleri olandezi din argint, în greutate de 27 de grame, fiind emise în perioada anilor 1600.
„E un mister cum de a rezistat atâta timp, ținută pe fundul stâncos al mării, la o adâncime atât de mică, unde hula provocată de furtunile năpraznice mătură totul în calea ei. Corabia însăși pare a fi pietrificată, confundându-se cu relieful submarin din zonă”, scrie Pascale Roibu.
Se încarcă comentariile...
