Cum fentează legea călugării Arhiepiscopiei Tomisului ca să construiasă într-o arie protejată
0
De nouă ani, într-o arie protejată, Arhiepiscopia Tomisului ridică mai multe construcţii fără a avea nicio autorizaţie. Instituţiile statului privesc neputincioase cum călugării continuă să toarne betoane.
În 2017, între primăria Băneasa, judeţul Constanţa, şi Arhiepiscopia Tomisului începea un proces pentru desfiinţarea lucrărilor efectuate de Arhiepiscopie în „Canaraua Fetii”, arie protejată Sit Natura 2000. Aici, din 2011 s-au ridicat o mănăstire din lemn şi un corp de chilii fără nicio autorizaţie
Pentru că procesul tergiversează în prima instanţă de mai bine de trei ani, călugării de la mănăstire continuă netulburaţi să ridice noi construcţii în aceeaşi arie protejată. Astfel, s-au apucat de construit „biserica mare” (din beton şi cărămidă) şi o clădire care va avea, probabil, destinaţia de spaţii de cazare.
Reporterii „Adevărul” au scris şi în 2018 despre acest proces care atunci era doar la început. La vremea respectivă, primarul comunei Băneasa, Paul Coliş, spunea că cei de la Arhiepiscopie ştiau încă din 2011 când au achiziţionat terenul în acea arie protejată că acolo este „un habitat, o zonă protejată”. „Dar eu ştiu cine le-a facilitat dânşilor construirea? Poate au dezlegare de la Dumnezeu, de la papa de la Roma…”, afirma, atunci, primarul Coliş. Acum, edilul refuză să vorbească despre noile construcţii şi evită să facă orice fel de declaraţii referitoare la procesul cu Arhiepiscopia.
Instituţiile statului, neputincioase
Până la soluţionarea procesului civil aflat pe rolul Judecătoriei Medgidia, celelalte autorităţi ale statului dau din umeri sau dau amenzi în timp ce acolo călugării îşi văd liniştiţi de turnarea betoanelor.
În anul 2011, Arhiepiscopia Tomisului cumpără două terenuri în aria naturală „Canaraua Fetii”, situată la aproximativ patru kilometri de şoseaua care leagă Constanţa de Ostrov. Prin decizia semnată de Arhiepiscopul Teodosie, în data de 8 noiembrie 2011, se hotărăşte ca acolo să se înfiinţeze Schitul Sfântul Gherman. Lucrările încep tot în toamna aceluiaşi an, fără nicio autorizaţie de construcţie, timp în care aici sunt ridicate o biserică de lemn, chilii de lemn si acum se ridică biserica mare de beton si cărămidă şi o construcţie tot din aceleaşi materiale.
Clădire aflată în curs de construire (2020) - FOTO FB/Gabi Purece
Ultimele construcţii se realizează în pofida faptului că Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP) susţine că lucrările sunt sistate. „În prezent, Arhiepiscopia Tomis se află în proces cu Primăria Băneasa, lucrările de construcţie fiind sistate până la soluţionarea litigiului. Menţionăm, totodată, că într-o arie naturală de interes comunitar pot fi realizate anumite tipuri de construcţii cu respectarea legislaţiei comunitare, transpusă în legislaţia naţională”, transmite ANAP. Doar că Arhiepiscopia Tomisului nu are nici un fel de autorizaţii pentru construcţiile ridicate.
Şi Garda de Mediu Constanţa a fost acolo în anul 2017, iar călugării le-au spus că acele construcţii ar fi destinate unui azil de bătrâni. Comisarii au constatat „că pe amplasament se desfăşurau lucrările de construire a unei clădiri cu destinaţia de azil de bătrâni şi cantină fără a deţine acte de reglementare - aviz custode, acord de mediu, autorizaţie de construire, beneficiarul lucrărilor fiind Arhiepiscopia Tomisului”. În consecinţă, Garda de Mediu a amendat Arhiepiscopia cu 40.000 de lei şi a informat Inspectoratul de Stat in Construcţii şi UAT Băneasa cu privire la aceste aspecte.
Canaraua Fetii, arie protejată - foto Călin Gavrilaş
Au zis că îi sprijină Consiliul Judeţean
Până în anul 2017, când a apărut Agenţia Naţională pentru Arii Protejate, custodele rezervaţiei şi ariei protejate a fost Ocolul Silvic Băneasa. Adrian Vintilă, şeful ocolului, spune că el a emis un aviz negativ pentru construcţiile ridicate acolo, şi cei de la Agenţia de Mediu au respins cererea Arhiepiscopiei, dar aceasta şi-a văzut liniştită de lucru. Mai mult, călugării ar fi încercat să asfalteze şi drumul de patru kilometri care trece prin pădure, dar atunci el a sesizat Poliţia, care i-a oprit.
„Spuneau la început (călugării – n. red.) că au sprijin de la Consiliul Judeţean Constanţa (n. red. - în acea perioadă preşedinte era Nicuşor Constantinescu), că primesc fonduri de acolo”, îşi aminteşte Adrian Vintilă.
„Adevărul” a solicitat un punct de vedere Arhiepiscopiei Tomisului şi mănăstirii Sfântul Gherman, însă până la ora publicării acestui material nu a primit nici un răspuns.
„Rezervaţia naturală Canaraua Fetii” a fost pusă sub ocrotire prima dată prin Decizia 31/1980 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. Pădurea Canaraua Fetii este declarată rezervaţie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul naţional- Secţiunea a III-a: arii protejate de interes naţional. Suprafaţa totală a sitului este de 6.096 de hectare.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
