Mănăstirea construită ilegal într-o rezervaţie naturală din Dobrogea. „Poate au dezlegare de la Dumnezeu“
0După mai bine de 5 ani de la construirea fără autorizaţie a unei mănăstiri într-o arie protejată, primăria unui oraş din Constanşa cere în instanţă demolarea acestuia. În schimb, oamenii bisericii spun că „s-a dorit respectarea legii”.
Pe rolul judecătoriei Medgidia se află solicitarea primăriei oraşului Băneasa, judeţul Constanţa, de desfiinţare a lucrărilor efectuate de Arhiepiscopia Tomisului în „Canaraua Fetii”, arie protejată Sit Natura 2000. Mânăstirea din acest loc nu este singura din judeţul Constanţa construită ilegal.
Totodată, primăria Băneasa cere instanţei „stabilirea unui termen în interiorul căruia pârâţii să-şi îndeplinească obligaţia de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie de construcţie şi autorizarea primarului ca în cazul în care nu se respectă termenul, să aducă la îndeplinire măsurile dispuse cu sprijinul organelor de poliţie şi pe cheltuiala pârâţilor.”
Istoria schitului construit ilegal
În anul 2011, Arhiepiscopia Tomisului cumpără două terenuri în rezervaţia naturală Canaraua Fetii, situată la aproximativ 4 kilometri de şoseaua care leagă Constanţa de Ostrov, pe raza oraşului Băneasa. Conform datelor publicate de Ministerul Mediului, desemnarea sitului „Rezervaţia naturală Canaraua Fetii” a fost pusă sub ocrotire prima dată prin Decizia 31/1980 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. Pădurea Canaraua Fetii este declarată rezervaţie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul naţional- Secţiunea a III-a: arii protejate de interes naţional. Suprafaţa totală a sitului este de 6.096 de hectare.
Prin decizia semnată de Arhiepiscopul Teodosie, în data de 8 noiembrie 2011 se hotărăşte ca acolo să se înfiinţeze Schitul Sfântul Gherman. Lucrările încep tot în toamna anului 2011, fără nicio autorizaţie de construcţie, timp în care aici sunt ridicate o biserică, chilii şi chiar s-a turnat fundaţia din beton pentru construirea unei biserici mai mari. Singurul document pe care călugărul Nicolae Gherman, stareţul schitului, l-a obţinut a fost un certificat de urbanism-primul pas obligatoriu în vederea emiterii unei autorizaţii de construire.
Construcţiile ridicate ilegal în Canaraua Fetii FOTO Călin Gavrilaş
Până în anul 2015, mănăstirea a funcţionat netulburată de autorităţi. Deşi custodele rezervaţiei, Romsilva, este responsabil de această zonă sau reprezentanţii primăriei puteau afla uşor ce se petrece aici, nimeni nu a verificat timp de 3 ani legalitatea ridicării construcţiilor.
Abia în luna mai 2015 se constată că lucrările sunt făcute fără autorizaţie şi departamentul de urbanism din primăria Băneasa amendează Arhiepiscopia cu 1.000 de lei, dispunând intrarea în legalitate.
Solicitările Arhiepiscopiei, respinse
După această amendă, Arhiepiscopia Tomisului încearcă să intre în legalitate depunând o solicitare pentru obţinerea acordului de mediu de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa.
Şi Romsilva, custodele ariei protejate, respinge solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de obţinerea unui aviz favorabil pentru efectuarea lucrărilor în această zonă. Custodele invocă articolul 27 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate: „Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional sau internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate”.
Cu toate acestea, în anul 2017, oamenii bisericii au început să toarne fundaţia din beton la o altă biserică situată în această arie protejată.
Fundaţia din beton turnată în 2017 FOTO Facebook Mănastirea Sfantul Gherman
Arhiepiscopia: „S-a dorit respectarea legii”
La solicitarea reporterilor „Adevărul”, Arhiepiscopia Tomisului nu a vrut să facă nici un fel de comentariu cu privire la construcţia ridicată fără autorizaţie în aria protejată Canaraua Fetii sau la celelalte construcţii aflate în cazuri similare.
Din documentele depuse în dosarul care se află pe masa judecătorilor, avocatul Arhiepiscopiei Tomisului arată că „s-a dorit respectarea legii” şi ca dovadă stă chitanţa prin care Arhiepiscopia a plătit amenda de 1.000 de lei şi încercările de a obţine avizul APM şi Romsilva. Toate aceste încercări de intrare în legalitate, spune avocatul, „demonstrează buna credinţă şi respectarea prevederilor legale”.
De cealaltă parte, Paul Coliş, primarul oraşului Băneasa spune că cei de la Arhiepiscopie ştiau încă din 2011 când au achiziţionat terenul în acea arie protejată că acolo este „un habitat, o zonă protejată. Dar eu ştiu cine le-a facilitat dânşilor construirea? Poate au dezlegare de la Dumnezeu, de la papa de la Roma…”
Canaraua Fetii FOTO Călin Gavrilaş
Arhiepiscopia construieşte în arii protejate
Într-un album editat de Arhiepiscopia Tomisului în anul 2015, la descrierea Schitului Sfântul Gherman, preoţii notează că „este situat în Rezervaţia Naturală Canaraua Fetii, în S-E judeţului Constanţa…” Tot în acelaşi album al mănăstirilor din judeţul Constanţa sunt descrise lucrările făcute de călugărul Nicolae Gherman, stareţul acestui schit: „biserica, stăreţie (reşedinţa stareţului), corp de chilii pentru monahi şi credincioşi. S-a început şi construirea unui alt corp de chilii ce va deservi un arhondaric şi trapeza pentru credincioşi”.
De altfel, în Arhiepiscopia Tomisului mai sunt cel puţin două cazuri de mănăstiri ridicate fără autorizaţii. Este vorba de o mănăstire construită în zona Canaralelor de la Hârşova, în acest caz fiind făcută o plângere penală de către Primăria Hârşova şi de o mănăstire construită în apropierea bisericuţelor de cretă de la Murfatlar (secolul X-XI).
Canaraua Fetii, arie protejată SIT Natura 2000
„Rezervaţia naturală Canaraua Fetii se caracterizează printr-o vulnerabilitate relativ redusă datorită amplasării rezervaţiei departe de localităţile din zonă. Activităţile umane cu impact asupra rezervaţiei sunt: păşunatul, agricultura, tratamentele agrochimice, exploatările forestiere, exploatările miniere din limita rezervaţiei, vânătoarea, braconajul, colectările de material biologic şi turismul sporadic, neorganizat. În restul sitului, vulnerabilitatea este dată de aceleaşi tipuri de activităţi umane”, se arată în documentele celor de la Ministerul Mediului.
Rezervaţia Naturală Canaraua Fetii prezinta specii floristice caracteristice regiunii ponto-caspice şi regiunii macaroneze-mediteraneene, fiind semnalate aproximativ 1.000 de specii de plante superioare, reprezentând 27% din flora României. În ceea ce priveşte fauna, aria naturală protejată cuprinde numeroase specii de animale rare, de origine submediteraneană, balcanică sau pontică. Rezervaţia este deosebit de importantă prin multitudinea de habitate şi specii rare, protejate pe care le deţine, multe fiind specii de păsări migratoare care poposesc aici datorită condiţiilor climatice. Habitatele caracteristice rezervaţiei sunt: păduri termofile cu Quercus pedunculiflora şi Carpinus orientalis, zone de stepă calcifilă, grote şi suprafeţe mlăştinoase.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
