Care sunt cele mai murdare plaje de pe litoralul românesc. „Cum ar fi să vii la plajă, să te aşezi pe nisip şi să găseşti un scutec sau un slip?”

Printre cele mai răspândite gunoaie de pe plajă sunt mucurile de ţigară, paiele şi beţele pentru amestecat în băuturi, capacele, PET-urile şi pungile.

Organizaţia neguvernamentală „Mare Nostrum” a monitorizat 8 sectoare de plajă, suprafaţă care însumează 41.547 m2, adică 1.50% din totalul suprafeţelor de plajă de pe litoralul românesc. A fost înregistrată o cantitate de 12.278  deşeuri, cu 6.000 de elemente mai puţin decât cele înregistrate în sesiunea octombrie 2017. De asemenea, cel mai murdar sector de plajă a fost identificat în Constanţa, fiind urmat de cel din Năvodari şi Saturn. Cele mai curate sectoare monitorizate în luna aprilie au fost Costineşti şi Corbu. Monitorizarea a avut loc în luna aprilie 2018.

Pe plaja din Constanţa, „din cele 4.047 elemente înregistrate, 3.710 deşeuri fac parte din categoria materialelor polimerice artificiale, iar 3.403 elemente sunt mucuri de ţigară. De altfel, mucurile de ţigară  au fost de 4 ori mai multe decât cele înregistrate în luna octombrie 2017. Restul elementelor identificate aparţin categoriilor cauciuc, haine/textile, hârtie/carton, lemn prelucrat, metal, sticlă/ceramică”, spun repezentanţii Mare Nostrum.

Dintre deşeurile din material polimeric artificial, mucurile de ţigară ocupă primul loc. Cele mai multe mucuri de ţigară au fost înregistrate pe sectorul din Constanţa, acesta fiind urmat de sectoarele din Năvodari, Vama Veche şi Saturn. Următoarele locuri la capitolul deşeuri sunt ocupate de paiele şi beţele pentru amestecat, capacele ce provin de la sticlele de băuturi, dar şi pungile, pet-urile, beţele de acadea şi cele de îngheţată, spumă/burete, ambalajele din plastic etc. Sticla/ceramica şi metalul urmează în clasamentul celor mai întâlnite deşeuri, după deşeurile din material polimeric artificial.

În această sesiune, deşeurile „inedite”, dar la fel de nedorite ca şi celelalte au existat. Cele mai multe au fost seringi, sticle de medicamente, scutece, tampoane, lenjerie intimă şi chiar un frigider pe plaja de la Corbu, aproape de apă. Şlapii/papucii şi diferite tipuri de textile au împânzit anumite sectoare de plajă.

„Dincolo de faptul poluează, aceste tipuri de deşeuri sunt fix ceea ce nu îşi doreşte nimeni să vadă pe plajă. Nu înţelegem acest paradox: nimeni nu vrea să vadă gunoaie pe plajă şi cu toate astea, noi găsim în fiecare an, în aprilie şi în octombrie, cantităţi însemnate de deşeuri. Mai mult decât atât, cum ar fi să vii la plajă , să te aşezi pe nisip şi să găseşti un scutec sau un slip, uitate de un turist? Fix lângă tine! Nouă nu ne-ar plăcea, sinceri să fim. Dar vedem că se practică. Dincolo de responsabilitatea autorităţilor pe această linie, NOI suntem cei care trebuie să fie responsabili. Ne gândim chiar la o campanie, în care să îi premiem pe toţi cei pe care îi surprindem cu gunoaie lângă ei: îi premiem cu unul din deşeurile găsite pe plajă în sesiunea de monitorizare. Slavă Domnului, avem destule!”, spune Mihaela Cândea Mirea, director executiv al ONG Mare Nostrum.

Odată cu acest raport, ONG Mare Nostrum propune şi un set de măsuri, în ideea de a reduce cantitatea de deşeuri de pe plajele româneşti:
•    Educarea publicului cu privire la prelucrarea materialelor reciclabile şi conştientizarea necesităţii unor practici de cumpărare durabile
•    Reducerea utilizării ambalajelor din plastic, a sacilor sau pungilor de cumpărături
•    Instalarea de coşuri de gunoi pentru colectarea selectivă pe toate sectoarele de plajă
•    Crearea şi implementarea unui plan de acţiune pentru reducerea deşeurilor marine
•    Monitorizarea adecvată a construcţiilor din zona plajelor
•    Aplicarea de sancţiuni acolo unde au fost încălcate regulamentele sau legile

Pe aceeaşi temă:

FOTO Organizatorii Festivalului Neversea, despre poluarea fonică: „Beneficiile pentru comunitate compensează eventualul disconfort“

Planul de acţiune „Litoral 2018”aduce la mare poliţişti din toată ţara. „Acţionează pentru liniştea şi siguranţa turiştilor”