Va fi înlocuit Dorel cu Ali? „Nepalezii Austriei, Italiei sau Germaniei am fost noi“ | ANALIZĂ
0Marile firme de construcții au reușit să-și acopere o parte din deficitul de muncitori importând mână de lucru din est. Specialiștii cu care „Adevărul” a discutat susțin că deocamdată acest tip de angajați nu sunt calificați pentru o muncă la standardele pe care le dorim pentru casele noastre.
Incidentul pornit de la polițistul-influencer Marian Godină, care s-a arătat șocat de prețurile pe care i le-au solicitat o firmă de construcții pentru renovarea casei și s-a apucat singur de treabă, este vârful icebergului unei probleme care a apărut de mult timp în România: lipsa de meșteri faianțari, zugravi, instalatori, dulgheri coroborată cu prețurile exorbitante pe care unii meseriași le cer.
Sute de persoane i-au dat dreptate lui Godină și s-au arătat indignați de „Doreii” neserioși care cer o avere și fac munca de mântuială.
Firmele mari de construcții au găsit o soluție de avarie la lipsa muncitorilor – importul de oameni din Asia și din Orientul Mijlociu. Este aceasta soluția și pentru oamenii de rând, care au de renovat o casă sau de zugrăvit o garsonieră? Îl va înlocui Ali pe Dorel?
„Mai mult stau la umbră“
Iosif Pop, om de afaceri cu investiții în domeniul imobiliar, susține că acest lucru s-a întâmplat în majoritatea țărilor vestice.
„Întâi, noi, românii, au fost nepalezi în Austria , Germania sau Anglia. Asta se va întâmpla și la noi cu siguranță, numai că oamenii aceștia vin cu altă cultură. Mă uit la ei pe străzi, la șantierele Primăriei Cluj-Napoca – unde aproape 90% dintre muncitori sunt aduși de afară de firmele de construcții, dar văd că nu prea se țin de lucru. Mai mult stau la umbră. Nici calitatea pe care o fac nu este strălucită și atunci mă îndoiesc că vor fi în măsură să satisfacă cererile”, spune Pop.
Totuși, el este optimist: „Dacă va fi o exigență mărită, până la urmă o să se acomodeze și ei cu cerințele, la fel cum s-au acomodat și românii în străinătate.”
În ceea ce privește revenirea românilor din străinătate, Pop crede că politicienii au înțeles că dacă vrem să se întoarcă românii acasă trebuie să-i plătim cel puțin la nivelul de acolo sau aproape de acel nivel.
„În acest context, e posibil să existe întoarceri, sunt și impedimente destul de multe, spre exemplu, îți dau un caz: părinții vor să se întoarcă, dar când și-au adus fetița să dea la facultate, au constatat că nu știe limba română îndeajuns de bine pentru a fi admisă la facultate”, arată antreprenorul.
În concluzie, Pop susține că deși muncitorii importați în România nu cunosc acum meserie, nevoia de câștig îi împinge să se acomodeze cu o condiție: „Vor învăța în timp, dacă va exista exigență, dar din păcate, la noi există o toleranță destul de mare la lucrul de proastă calitate, mai ales la Stat”.
„Nu am investit de 30 de ani în școlile de meseriași”
L-am întrebat și pe expertul în resurse umane Doru Șupeală dacă vom aduce meșteri din Pakistan ca să ne pună faianță. Specialistul este sceptic.
„Nu prea funcționează. Eu am fost de mai multe ori în Asia, în China, de exemplu, unde se construiește enorm, dar China nu știe să facă calitate în construcții, face volum. Asiaticii la noi fac muncă brută, toarnă betoane, cară materiale de construcții, fac repede niște drumuri, dar nu fac calitate, nu fac finisaje de calitate. Ori noi vrem să avem și gresia pusă drept. Nu cred că soluția este muncitorul din Pakistan care este necalificat. Muncitorii de afară nu cred că sunt soluția pentru zona asta de construcții”, susține expertul.
Problema pe care a sesizat-o Marian Godină o avem de multă vreme. „Pe vremea lui Ceaușescu a existat o școală a construcțiilor din care oamenii ieșeau bine pregătiți. Asta este o generație care s-a retras din activitate. Noi nu am investit în educație pe zona asta de meșteri - că vorbim de faianțari, zidari, fierari etc - de 30 de ani. Cei care au plecat în străinătate să facă construcții, au învățat acolo. Cei mai mulți meseriași pe care îi avem la noi au învățat de la un meșter pe lângă care au stat”, spune Șupeală.
Specialistul în resurse umane spune că există mai multe probleme în această zonă.
„Eu în anii 2000 am făcut project managing în construcții și mă pricep cumva. Eu mare parte din lucrările pe care le-am avut de făcut la apartament mi le-am făcut singur. Nu a ieșit perfect, dar cu siguranță dacă aș fi căutat meseriași aș fi avut problema următoare: aș fi plătit mult pe servicii proaste. Asta este problema principală la noi: nu avem standarde de calitate. Din păcate, nu ai cum să verifici sau să te asiguri de calitatea unui meseriaș dinainte”, explică el.
De cele mai multe ori ai emoții că vine un „cioclaș” – cum le spune Șupeală celor care nu se pricep – și îți strică lucrarea.
„În general, meseriașul de care să te ferești este ăla care știe de toate: este și fierar, și zugrav, și electrician, și faianțar, și pune parchet, și face și mobilă”, avertizează el.
„Nu avem instrumente să găsim meșterii buni”
Pe de o parte, o altă problemă este că ne așteptăm ca muncile acestea din construcții să fie foarte ieftine. „Ne așteptăm greșit. Trebuie să ne obișnuim să plătim calitatea, și noi nu suntem obișnuiți să plătim calitatea încă, ne așteptăm ca muncile astea să fie ieftine, dar nu sunt”, detaliază Șupeală.
Dacă vrei să-ți faci o renovare, în Vest, spune specialistul, te gândești cu câțiva ani înainte de a o face. „Și costă un proiect de te doare în mintea”, completează el.
Cea mai mare problemă însă, spune Șupeală, este că nu avem instrumente prin care să i găsim pe cei care fac muncă de calitate: „Oferta nu este standardizată, nu e verificată, nu ai niște criterii de calitate. Și atunci intră foarte mulți saltimbanci, escroci în domeniul ăsta, pentru că le merge. Cererea e mai mare decât oferta. N-ai cum să-i verifici decât din recomandări, de la un om la altul, dar asta este o arie de siguranță foarte restrânsă, pentru că un om care a lucrat foarte bine într-un loc s-ar putea să lucreze foarte prost în alt loc”.
O altă mare problemă este lipsa meseriașilor. „Faptul că meseriașii promit că vin și nu mai vin înseamnă că cererea este mai mare decât oferta. Nu poți să ai ofertă, dacă tu nu investești în școli de meserii”, spune Doru Șupeală.
Cum să nu iei „țeapă” în construcții
Șupelă a enumerat câteva modalități de a evita să iei „țeapă” de la meșterii de carton care cer o avere pentru munca de proastă calitate.
„Se lucrează foarte mult la negru. Dacă vrei contract, factură o să te coste mai mult. Dar dacă ai un contract și o factură, poți să te duci cu ele la Protecția Consumatorului, dacă lucrarea nu e bine făcută. Dacă te-ai întâlnit cu nea Marcel, care ți-a venit de pe stradă și nici nu știi numele lui de familie, mai reclamă-l tu pe nea Marcel... Tu ai un număr de telefon de-al lui și gata. Nu știi dacă el chiar are vreo calificare”, explică Șupeală.
Concluzia lui: „Vrei calitate, vrei termene respectate, trebuie să ai contract”.
În plus, pentru a asigura calitatea există dirigintele de șantier care este reprezentantul clientului. „El trebuie să vină și să verifice calitatea lucrărilor. Când ne lucrează cineva acasă zicem, lasă că verificăm noi, dar ce competențe avem noi? De unde știi tu că a făcut densitatea cimentului suficient de mare în adezivul cu care ți-a pus gresia?”, se întreabă Șupeală.
O altă mare problemă la noi este că nu se lucrează cu proiect. „Noi, cele mai multe construcții, și ăsta este și cazul lui Marian, și cazul meu, le facem fără proiect. Ne facem noi în gând o chestie, așa cam cum am vrea să iasă. Ignorăm faptul că orice fel de renovare are nevoie de un proiect, pentru că meseriașul care-ți face proiectul poate să anticipeze niște probleme la care tu nu te gândești. Riști să-ți pui niște faianță foarte bună pe pereți și după aceea să-ți puște țevile, pentru că nu te-ai gândit să le înlocuiești”, spune specialistul.
Apoi, trebuie stabilită o anumită ordine a operațiunilor.
„Țeapa a fost modelul de business în construcții în România”
Șupeală crede că piața se schimbă ușor și au apărut companii de construcții care și-au luat lucrări în Vest pentru că lucrează bine.
„Din păcate, țeapa a fost și încă este, în unele situații, modelul de business în construcții în România. Piața construcțiilor este încă dominată de escroci. România este încă junglă. Dacă te duci în imobiliare și Clujul e cel mai bun exemplu, găsești tot felul de saltimbanci, oameni care n-au niciun fel de pregătire profesională care au devenit dezvoltatori imobiliari”, spune el.
Aceștia sunt de fapt bișnițari, consideră Șupeală, care cumpără un teren, pun o clădire pe el, pe care se chinuie s-o facă cât mai ieftin, cu cele mai joase standarde de calitate și după aia s-o vândă foarte scump.
„Ei nu vor calitate, nu sunt dispuși să plătească muncă de calitate. Mafia imobiliară strică foarte mult piața asta. De aia avem meșteri de foarte proastă calitate, pentru că așa au fost învățați de cei care i-au angajat în ultimii ani. Li s-a cerut să facă repede și mult, pe bani puțini, dacă se poate, și de multe ori au luat țeapă. Astfel au învățat să dea țeapă și ei. Eu cred că mulți dintre muncitori au învățat de la angajatorii lor să dea țeapă”, explică specialistul în resurse umane.
Doru Șupeală dă vina și pe lipsa autorităților de a verifica calitatea în construcții. „Săptămâna trecută, un coleg de-al meu a trebuit să se mute din chiria în care era într-un bloc nou de pe bulevardul Coposu, din Cluj-Napoca, deoarece blocul o ia la vale, pleacă cu totul. Este un bloc nou care s a vândut cu 2.500 € sau chiar mai mult metru pătrat”, povestește el.
Un al prieten de-al său și-a cumpărat casă în Dezmir, la ieșirea din oraș: „Casa este făcută pe vârful faliei și se duce casa la vale, s-a rupt casa în două”.
Șupeală concluzionează arătând că pe de o parte avem nevoie de investiții în școli de construcții: „Din 230.000 de tineri care au început școala acum 18 ani au luat bacul doar 70.000 dintre ei. Restul n-am mai ajuns să termine școala. O mare parte dintre ei ar putea să fie niște meseriași foarte buni, care care n-au nevoie de BAC ca să fie instalatori sau zidari foarte buni”.
Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că munca de calitate trebuie plătită, iar pe piață sunt meseriași de calitate care reușesc să câștige contracte în străinătate, arată Șupeală.
Se încarcă comentariile...
