STUDIU Cât de eficient e Clujul

0
0

Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) arată cât de eficiente sunt autorităţile locale la capitolul serviciilor publice. Acesta relevă că în Cluj există puţini metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor, pierderi de apă şi căldură, dar şi suntem buni platnici ai taxelor şi impozitelor locale.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat un studiu cu privire la managementul serviciilor publice în municipiile din România. Studiul a urmărit relaţia costuri- eficienţă. Acesta se referă la modul în care au fost asigurate serviciile de apă şi canalizare, salubrizare, termoficare, administrarea spaţiilor verzi, iluminatul public, transportul local, administrarea străzilor sau nivelul taxelor şi impozitelor locale. IPP a analizat eficienţa serviciilor publice locale precum şi a politicilor fiscale locale în perioada 2008-2009.

Potrivit studiului, la Cluj-Napoca pierderile de energie termică au fost de 30% în 2009, în creştere cu trei procente faţă de anul anterior şi cu un procent peste media naţională. Cele mai mari pierderi, de 52% au fost înregistrate, în 2009, la Deva.

În acelaşi timp, Cluj-Napoca a oferit, per total oraş, o subvenţie la plata gigacaloriei de 179.000 de lei (media a fost de 130.000 de lei), fiind printre cele mai generoase autorităţi locale din acest punct de vedere. Cea mai mare subvenţie a gigacaloriei a fost asigurată la Alba Iulia (383.000 de lei).
La capitolul pierderi de apă pe reţea, Clujul stă, însă mult mai prost. Pierderile de apă pe 2009 au fost de 55,2%, în creştere cu aproape opt procente faţă de anul anterior.

Românii nu colectează selectiv

Media naţională a ponderii deşeurilor colectate selectiv în anul 2009 a fost de doar 3,6%. Majoritatea municipiilor reşedinţă de judeţ (25 de municipii şi 2 sectoare ale Capitalei) se situează sub media naţională. Există câteva municipii care raportează rate de colectare selectivă a deşeurilor mai mari, printre care se află şi Cluj-Napoca, cu 16,1%. Totodată, la Cluj, costul salubrizării în 2009 a fost de 18.817.000 de lei, ceea ce înseamnă că fiecare clujean în parte a plătit 61 de lei.

La capitolul metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor, Cluj-Napoca se află mult sub media pe ţară.  Dacă această medie este de 10,4, la Cluj sunt raportaţi 3,8 metri pătraţi pe cap de locuitor, chiar mai puţini decât în 2008, când erau 4,3 metri.

Cum au venit banii la bugetul local

La nivelul anului 2008, municipiile cu cea mai mare pondere a veniturilor proprii în totalul veniturilor erau Braşov, Timişoara şi Cluj Napoca, cu 70%. În 2009, media naţională a ponderii veniturilor proprii în veniturile totale era de 54%, iar Clujul a avut 65%, mai puţin, însă decât în 2008. Studiul mai arată şi că în 2009 90% dintre firmele clujene şi-au plătit taxele şi impozitele, cu trei procente mai puţin decât cu un an înainte. Şi la persoanele fizice s-a înregistrat aceeaşi scădere de trei procente, de la 90 la 87 %. Media naţională în cazul firmelor este de 84% iar în cel al persoanelor fizice este 78%.

Schimbarea mentalităţii

„Am făcut acest sudiu pentru a determina autorităţile locale să gândească în termini de eficienţă, atunci când fac investiţii, de exemplu. Primarii îşi prezintă realizările, dar nu spun cât au costat. Criza ne determină să gândim altfel: nu avem mulţi bani, deci trebuie să-i folosim eficient“, a declarat Adrian Moraru, directorul adjunct al IPP. El a mai spus că ar dori ca cetăţenii să fie cei care să ceară eficienţă autorităţilor locale.

Cluj-Napoca


Ultimele știri
Cele mai citite