Rușii trec în defensivă pe frontul din Ucraina. Analiza făcută de un expert în intelligence militar

0
Publicat:

Ultimele imagini din satelit arată că rușii se poziționează pentru un război de apărare în Ucraina, iar pretențiile lor ofensive au scăzut foarte mult, susține expertul în intelligence militar Ionuț-Vlad Șutea.

Cei 30.000 de rezerviști mobilizați de Rusia reprezintă „carne de tun” spune Șutea. FOTO: Profimedia
Cei 30.000 de rezerviști mobilizați de Rusia reprezintă „carne de tun” spune Șutea. FOTO: Profimedia

Expertul în intelligence militar Ionuț-Vlad Șutea vorbește, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre războiul din Ucraina în contextul venirii iernii și al aducerii pe frontul ucrainean a celebrului „general Armaghedon” - Serghei Surovikin - care și-a primit porecla pentru rolul său în distrugerea orașului Sirian Alep.

Noul șef al „operațiunii speciale” are la dispoziție forțe proaspete, în speță 30.000 de rezerviști mobilizați despre care Șutea spune că vor reprezenta „carne de tun”. Expertul susține că în ciuda  faptului că luptele se vor duce în cele patru regiuni anexate: Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, riscul unui atac nuclear nu a crescut și nici nu a descurajat ofensiva ucraineană.

Adevărul: Iarna se apropie cu pași repezi. Crezi că venirea sezonului rece va schimba dinamica războiului din Ucraina? În ce fel?

Ionuț-Vlad Șutea: După lupta pentru Donbas din vară și contraofensivă ucraineană din toamnă, este clar că vom intra într-un nou stadiu al conflictului, iar venirea iernii va influența terenul și modul în care se va duce lupta.

Practic, vedem că rușii fac tranziția completă către apărare. Se pot analiza imagini din satelit cu noile linii de apărare pe care rușii le construiesc la est de Nipru în regiunea Herson, la granița regiunii Belgorod cu Ucraina dar chiar și în nordul peninsulei Crimeea. Asemenea fortificații încep să apară și în Donbas la est de Bakhmut.

După dezastrul din Harkov, pierderile din Donbas, și retragerea din Herson, rușii vor căuta să-și stabilizeze linia frontului. Surovikin (N.R.: Serghei Surovikin este, din octombrie, comandantul armatelor rusești din Ucraina, un veteran al războiului civil din Tadjikistan din anii 1990, al celui de-al doilea război cecen din anii 2000 şi al intervenţiei ruseşti în Siria) trebuie să-și reconstituie efectivele prin integrarea noilor recruți, mobilizați din rândul populației, iar în același timp, acesta trebuie să vină cu un nou plan cu privire la viitorul războiului.

Cu siguranță, Kremlinul se așteaptă ca Surovikin să redreseze situația și să aducă armata rusă înapoi în ofensivă, însă, în momentul de față, rușii nu mai au capacitatea tehnică și umană de a lansa un atac serios.

„Ucrainenii vor continua să-și mențină tempoul operațional”

În ce zonă a conflictului pot apărea evoluții îngrijorătoare?

Îngrijorătoare e, însă, situația din Belarus, deși pentru moment este cel mai probabil doar o fentă, o „maskirovka” (N.R.: Diversiunea militarǎ rusǎ în cadrul căreia se folosesc metode de camuflare a acțiunilor/intențiilor, negare a acțiunilor/intențiilor și dezinformare; în traducere liberă termenul înseamnă deghizare/ camuflaj/diversiune). După ce Rusia a anunțat că va forma un grup comun ruso-bieloros în Belarus, armata lui Lukașenko practic n-a mai ieșit din centrele de instruire și vedem semne că soldații bieloruși își cresc nivelul de pregătire și alertă. Desigur, aceștia ar putea fi „activați” mai degrabă pentru a acoperi golurile rămase în districtul militar vestic al Rusei, dar un noul atac dinspre Belarus rămâne îngrijorător, chiar dacă obiectivul nu va fi o ofensivă către Kiev. Ucrainenii au luat notă de mișcările din Belarus și încep să sporească apărarea în nordul țării.

Vor continua ucrainenii ofensiva?

În general, ucrainenii vor continua să-și mențină tempoul operațional, însă, inevitabil, odată cu venirea iernii și consolidarea apărării rusești în spatele unor bariere naturale, cum ar fi râul Nipru, vor apărea complicații. Kievul stă bine pe toate fronturile și are avantajul de a dicta direcția războiului. Un scenariu ideal ar fi o contraofensivă ucraineană dinspre Zaporoje spre Melitopol pentru a tăia conexiunea dintre Crimeea și Donbas, creată la începutul ostilităților.

„Personalul mobilizat este doar carne de tun”

Rusia a trecut la mobilizarea parțială. Vedem vreun efect până acum?

Este prea devreme pentru a forma o concluzie, dar în ciuda calității proaste a noilor recruți și a dezorganizării ce a caracterizat mobilizarea, încorporarea a 300.000 de oameni în armata rusească va produce un efect măcar în sensul în care va opri „sângerarea” armatei după pierderile imense avute până acum.

Evident, personalul mobilizat este doar carne de tun cu puțină pregătire sau deloc. Aceștia sunt foarte prost echipați și nu beneficiază nici măcar de tehnica elementară de transport. Industria de apărarea rusească pare că nu face față și rămâne de văzut dacă alte țări precum China, India, și Coreea de Nord îi vor putea ajuta pe ruși să-și înarmeze noile unități.

„Nu există dovezi concrete pentru o creștere a probabilității de a folosi arme nucleare”

După anunțarea anexării celor 4 regiuni din Ucraina, Rusia a anunțat că derulează teste cu arme nucleare. Avem astfel un element nou, pe lângă deja clasicele amenințări cu arme nucleare. Credeți că aceste teste schimbă cu ceva probabilitatea ca Rusia chiar să folosească arme nucleare comparativ cu perioada anterioară în care doar se amenința?

Nu am observat nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei și nu există dovezi concrete care să sugereze o creștere a probabilității de a folosi arme nucleare. Pe lângă câteva „mormăieli” din partea lui Medvedev (N.R.: Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei), semnalizarea nucleară a Rusiei a rămas în conformitate cu doctrina sa nucleară. Ce e foarte important de reținut e că toată această discuție nucleară nu a reușit să descurajeze Ucraina, ale cărei forțe de operațiuni speciale au aruncat în aer podul Kerci la câteva zile după anexarea celor patru regiuni, iar acum ucrainenii au eliberat malul vestic al Hersonului, care este teoretic sub „umbrela” nucleară a Federației Ruse. Totuși, ne așteptăm ca Rusia să organizeze un al doilea exercițiu GROM, de verificare capacității nucleare, anul aceasta. Primul a avut loc înaintea invaziei și evident a dorit să descurajeze orice fel de intervenție externă în Ucraina.

Un al doilea exercițiu GROM, mai ales în contextul actual, ar fi mai degrabă un semn al slăbiciunii pentru Putin care va arăta, încă o dată, că Rusia nu are cum să se opună sprijinului militar și economic acordat Ucrainei de către Occident.

Cine este Ionuț-Vlad Șutea

Ionuț-Vlad Șutea este analist şi instructor în Intelligence din Surse Deschise (OSINT), specializat pe sisteme militare şi conflicte armate. A fondat T-Intelligence, o platformă care are scopul de a informa cetăţenii transatlantici cu privire la problemele de securitate de interes comun. Analizele T-Intelligence au apărut în Forbes, Janes şi în rapoarte de securitate guvernamentale, precum cel întocmit de guvernul canadian în cazul avionului de pasageri doborât de iranieni deasupra Teheranului.

Şutea a  fondat Knowmad, un training în metode de cercetare şi analiză în OSINT prin care a pregătit peste o sută de cursanţi inclusiv din zona guvernamentală euro-atlantică. Este directorul de cercetare şi intelligence al Tactical Report, o firmă de consultanţă pe geopolitică şi apărare pe regiunea Orientului Mijlociu.

A obţinut un masterat în studii de securitate, intelligence şi studii strategice de la Universitatea din Glasgow, unde şi predă periodic pe aceste teme. El este licenţiat în Studii de Securitate de la Universitatea Babeş-Bolyai.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite