Româncă de la Harvard: „Mă aştept la o primăvară grea, din cauza noilor tulpini ale coronavirusului“
0
Cercetătoarea Oana Geambaşu vorbeşte despre cât de periculoase sunt noile tulpini ale coronavirusului şi despre cum se desfăşoară campaniile de vaccinare la nivelul Uniunii Europene şi în România. Masterandă la Harvard, Oana Geambaşu conduce un studiu efectuat de experţii Universităţii din München şi de cei ai Institutului Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Paris.
Desemnată de Comisia Europeană să coordoneze studiile privind modul în care noul coronavirus afectează populaţia statelor membre, românca Oana Geambaşu este activă şi acasă. Aici, ea a fost printre autorii proiectului însuşit de Guvernul României, intitulat „Recomandările experţilor pentru pregătirea campaniei de vaccinare“.
Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Oana Geambaşu explică eficacitatea şi importanţa vaccinării, vorbeşte despre pericolul reprezentat de noile tulpini ale coronavirusului, dar şi despre felul în care Uniunea Europeană trebuie să se pregătească în eventualitatea unei noi pandemii.
„Weekend Adevărul“: Coordonaţi un studiu important pentru Comisia Europeană, alături de un grup de experţi din Germania şi Franţa. La ce se referă acest studiu şi cât de important este?
Oana Geambaşu: Universitatea din München coordonează studiile SARS-CoV-2, împreună cu Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Paris. Este un studiu al Comisiei Europene, cu scopul de a informa deciziile în contextul pandemiei şi răspunsul Uniunii Europene. De asemenea, căutăm să înţelegem efectele virusului SARS-CoV-2 şi ale infecţiei COVID-19 în rândul populaţiei Europei, factorii de risc pentru a dezvolta boala sau de a contracta virusul.
Totodată, vrem să aflăm care sunt efectele lockdown-ului asupra populaţiei diferitor ţări, atât la nivel psihologic, cât şi medical. O altă întrebare importantă la care căutăm răspuns este legată de perioada de imunitate naturală sau indusă. Toate aceste răspunsuri vor ajuta la formularea unor recomandări pentru politici publice, atât pentru această pandemie, cât şi pentru a pregăti un răspuns mai puternic şi coordonat în eventualitatea apariţiei altor pandemii. Studiul a început în decembrie şi ar urma să se încheie în acest an. Aceste studii vor fi făcute pe un număr mare de oameni, peste o jumătate de milion de persoane, din cinci ţări, Franţa, Germania, Olanda, Italia şi Luxemburg.
Experienţa din Manaus
- S-a spus că ne va aşteapta o primăvară grea din cauza pandemiei. De unde vin riscurile?
Da, mă aştept la o primăvară grea. Din experienţa anului trecut, care se confirmă şi acum, sezonalitatea coronavirusurilor se aplică şi pentru SARS-CoV-2. Sezonul coronavirusurilor, aşa cum ne arată datele, este toamna-iarna, dar răspândirea noilor tulpini, cu o rată de transmisibilitate crescută, incertitudinea acoperirii acestora de vaccinurile existente, coroborat cu lipsa unor măsuri care să identifice şi să izoleze aceste tulpini, pun mai multe ţări în dificultate.
În acest moment, măsurile pe care le iau statele Uniunii Europene din Vest, unde există o capacitate mai bună de identificare a tulpinilor prin secvenţializare, sunt mult mai drastice. În Danemarca, ştim că tulpina B.1.1.7, identificată în Marea Britanie, este deja predominantă, dar acolo toate probele PCR sunt secvenţializate. De asemenea, a fost identificată o reinfectare a populaţiei din Manaus, Brazilia, unde exista deja o rată de imunitate de peste 70%, ceea ce ne arată că există riscul reinfectării unei populaţii unde a fost depăşit pragul de imunitate de grup.
Este important să înţelegem că aceste riscuri există şi este datoria guvernelor să ia măsuri care să păstreze siguranţa cetăţenilor, iar noi să continuăm să respectăm şi mai atent măsurile de protecţie.
- Este ştiut că aşa-numita tulpină braziliană poate să-i reinfecteze pe cei care au trecut deja prin boală, chiar dacă au anticorpi. Vaccinul poate preveni, în schimb, reinfectarea?
Da, tulpina P1 a cauzat o reinfectare în Manaus, Brazilia, unde 75% din populaţia de două milioane de oameni deja trecuse prin infecţia dată de virusul SARS-CoV-2. Problema este că noua tulpină s-a răspândit extrem de rapid, mai ales într-o populaţie deja imunizată peste nivelul de imunitate de masă. Dacă tulpina identificată în Marea Britanie a avut nevoie de trei luni pentru a se răspândi, P1 a avut nevoie doar de o lună.
Ceea ce poate să însemne că este mult mai transmisibilă şi că nu răspunde la anticorpii produşi de infectarea cu tulpina precedentă. A fost deja identificată şi în SUA, într-o secvenţializare a 50 de probe, deci în mod cert circula de mult mai mult timp. De asemenea, a fost identificată şi în Germania. La acest moment, vaccinurile nu au fost testate pe această tulpină, dar ambii producători ai vaccinurilor mRNA (n.r. – ARN mesager) au anunţat deja că lucrează la un booster pentru vaccinurile curente, atât pentru tulpina B.1.1.7 – cea identificată în Marea Britanie –, cât şi B.1.351 –tulpina identificată în Africa de Sud.
Vaccinurile şi-au păstrat eficienţa
- Cât de eficiente sunt vaccinurile în faţa mutaţiilor suferite de virus?
Tulpina B.1.1.7, care prezintă 23 de mutaţii şi care este cu 56% mai transmisibilă, ce s-a răspândit în Marea Britanie, este acoperită de vaccinul Pfizer/BioNTech. Există tulpini noi identificate în Africa de Sud, Japonia şi Ohio, SUA.
De asemenea, o tulpină identificată în Brazilia, P1. BioNTech a realizat un studiu în care s-a evidenţiat faptul că vaccinul Pfizer/BioNTech este eficient împotriva mutaţilor identificate în Marea Britanie şi Africa de Sud. Moderna a anunţat de asemenea că vaccinul protejează şi împotriva celor două tulpini. Ambele companii lucrează la un booster pentru a adapta serul la particularităţile noilor tulpini. Problema este legată de tulpinile care ies din aria de acoperire imunitară a infecţiei naturale curente sau a vaccinurilor, cum este tulpina identificată în Brazilia. Pentru aceasta încă nu există suficiente studii, dar se presupune şi că este mai transmisibilă decât B.1.1.7, şi că nu răspunde la anticorpii rezultaţi în urma infecţiei naturale cu tulpinile care au fost prezente în primăvara anului 2020.
- În Israel, dar nu numai acolo, au existat foarte multe controverse după ce mai mulţi oameni s-au îmbolnăvit chiar după vaccinare ori între cele două doze. Când vor începe să se vadă rezultatele acestei campanii şi în ţările Uniunii Europene?
Prima doză a vaccinului Pfizer/BioNTech, cel care a fost larg utilizat până acum în România, conform studiilor, oferă protecţie începând cu ziua 14 de la prima doză. De exemplu, în timpul studiului, o singură persoană a dezvoltat simptome severe după prima doză de vaccin, faţă de nouă persoane din grupul care a primit placebo. Pentru persoanele vaccinate, între cele două doze a existat o probabilitate de 52,4% de a observa un răspuns imun, cu o marjă între 29,5% şi 68,4%. Deci prima doză oferă un răspuns imun parţial.
Dacă păstrăm doar această imunitate pentru o perioadă mai lungă, inclusiv persoanele vaccinate, dacă nu respectă riguros măsurile de prevenţie, vor avea un risc mai crescut de a contracta virusul şi de a dezvolta boala. Decizia de a imuniza parţial mai mulţi oameni, mai repede, a apărut în contextul răspândirii mai rapide a virusului şi în mod cert există o analiză cost-beneficiu pe care se bazează. Riscul important este ca persoanele imunizate parţial să contracteze virusul, acesta se va adapta la răspunsul imun parţial şi va dezvolta mutaţii care pot fi în afara acoperirii vaccinale.
„În pandemie e esenţial să înţelegi care sunt cei mai importanţi paşi, să acţionezi ferm şi rapid“
- Recent, Ministerul Sănătăţii informa că faptul că un vaccin are 95% eficacitate nu înseamnă obligatoriu că 95 din 100 de persoane care fac vaccinul sunt ferite de boală. Cum ar trebui să ne raportăm corect la acest procent?
Procentul de 95% se referă la intervalul de încredere pe care l-am putut observa în studiile clinice cu privire la identificarea unei infecţii în rândul persoanelor incluse în studiu. Putem traduce acest aspect prin: „Avem încredere că, în rândul populaţiei aflate în studiul clinic, a existat o probabilitate de 95% de a surprinde un răspuns de protecţie la infecţia cu virusul SARS-CoV-2“. Este o explicaţie tehnică, dar probabilitatea ca în acel grup selectat de persoane să observăm un răspuns de protecţie este de 95%.
- Cât durează imunitatea după vaccin?
Din studiile recente, avem informaţii conform cărora imunitatea poate ajunge până la opt luni. Este nevoie să studiem eficacitatea vaccinului şi durata imunităţii în cadru mai extins pentru a avea date exacte, pentru mai multe tipuri de vaccinuri. Este prea devreme să ne pronunţăm sau să ne îngrijorăm la acest moment, dar da, este o întrebare importantă asupra căreia este esenţial să ne îndreptăm atenţia şi căreia să-i găsim un răspuns. Comisia Europeană a comunicat că, în funcţie de ritmul de vaccinare şi de rata de infectare, există posibilitatea ca, până la sfârşitul anului 2021, să reuşim să controlăm mai bine pandemia.
- Ce garanţii avem că vaccinarea va da rezultate?
Avantajul este că SARS-CoV-2 are o diversitate genetică redusă, deci, teoretic, ne aşteptăm ca vaccinarea să fie o unealtă utilă în controlul pandemiei.
- Campania de vaccinare se desfăşoară anevoios aproape peste tot, iar companiile care furnizează vaccinuri în Uniunea Europeană nu au respectat contractele. Ce soluţii de rezervă ar avea Comisia Europeană pentru ca totuşi campania să fie eficientă?
Până la acest moment există trei vaccinuri aprobate de către Agenţia Europeană pentru Medicamente. Mai departe, datele preliminare pe care le-au pus la dispoziţie companiile farmaceutice arată că există şanse bune ca mai multe vaccinuri să fie aprobate, iar Comisia Europeană a contractat suficiente doze pentru a asigura imunizarea întregii populaţii a Uniunii Europene.
Problema este faptul că producţia vaccinurilor este o cursă contracronometru pentru siguranţa populaţiei lumii şi aici apar cele mai mari tensiuni. Producţia, distribuţia, prioritatea cu care ţările vor primi aceste vaccinuri constituie marea miză. În mod cert, acum, cererea este mai mare decât disponibilul curent şi felul în care fiecare ţară sau uniune va negocia va face diferenţa. De exemplu, Israel a avut un plan bine pus la punct şi au acţionat extrem de devreme, iar acum au vaccinat peste 50% din populaţie. În pandemie este esenţial să înţelegi care sunt cei mai importanţi paşi, să acţionezi ferm şi extrem de rapid.
Vă mai recomandăm şi:
Expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheş: „Vaccinul anti-COVID nu va fi obligatoriu niciodată“
Se încarcă comentariile...
