Imunolog român de la Oxford: „Actualele vaccinuri sunt 100% eficiente în a preveni cazurile severe“. Ce spune despre serul AstraZeneca

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ştefan Dascălu. FOTO Facebook
Ştefan Dascălu. FOTO Facebook

Imunologul Ştefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford, a vorbit cu „Adevărul” cum şi în ce măsură ne protejează vaccinurile anti-COVID şi a explicat de ce eficienţa lor este, dintr-un anumit punct de vedere, de aproape100%.

Vaccinurile concepute de Pfizer BioNTech şi Moderna au o eficacitate de 95%, respectiv 94% în prevenirea COVID-19, dar protejează în proporţie de 100% de formele grave ale bolii, explică epidemiologul Ştefan Dascălu.

În acelaşi mod sunt protejaţi şi cei imunizaţi cu vaccinurile AstraZeneca, deşi pe hârtie, acestea sunt ceva mai puţin eficiente în prevenţia bolii. În acelaşi timp, el atrage atenţia asupra riscului ca o nouă pandemie să apară după ce aceasta va deveni de domeniul trecutului.

Adevărul: Avem 3 vaccinuri cu care sperăm să stopăm pandemia, dar recent au apărut mai multe mutaţii ale virusului. Cât de eficiente sunt aceste vaccinuri în faţa noilor tulpini?

Ştefan Dascălu: Depinde şi de vaccin, cele de la Pfizer şi Moderna au fost deja evaluate în contextul noii tulpini din Africa de Sud şi îşi păstrează eficienţa. Din câte am înţeles, un studiu ar fi arătat că AstraZeneca nu e atât de eficient în a preveni infecţiile simptomatice, doar că studiul respectiv a fost făcut pe un număr relativ mic de participanţi, iar media de vârstă a fost de 31 de ani. Deci e vorba de oameni tineri, care oricum nu era predispuşi complicaţiilor, dovadă că nu au fost înregistrate cazuri severe printre ei. Eu sunt optimist şi mă aştept ca vaccinul să fie în continuare capabil să prevină cazurile severe.

- Aţi spus că vaccinul celor de la AstraZeneca nu ar fi la fel de eficient în cazul tulpinii sud-africane. Există riscul ca cei infectaţi cu această tulpină să dezvolte forme grave ale bolii care să ducă la deces chiar dacă au fost vaccinaţi?

În acest context e important de precizat şi ce înseamnă această infecţie simptomatică, pentru că simptomele pot să fie cele ale unei răceli comune, în care tuşeşti puţin, de doare puţin capul şi îţi revii după câteva zile, sau pot totodată implica unele complicaţii, spitalizare, iar în cele mai severe cazuri chiar terapie intensivă sau chiar deces. 

Vestea bună e că toate vaccinurile reuşesc să prevină acest ultim caz, dovadă că sunt 100% eficiente în a preveni cazurile severe după cele două doze sau chiar după prima. Desigur, e nevoie de un anumit interval de timp ca răspunsul imunitar să se dezvolte. Din această cauză, dacă cineva se infectează înainte de a fi vaccinat sau doar la câteva zile după, vaccinul nu îl va ajuta prea mult. 

Un virus imprevizibil

- Pornind de la ideea că virusul va suferi în continuare noi mutaţii, există posibilitatea ca el să devină mai puţin virulent sau, din contră, să devină mai virulent, iar vaccinurile să nu mai fie eficiente?

Evoluţia virulenţei este un fenomen destul de complex şi depinde şi de alţi parametri, cum ar fi modul de transmisie al virusului, istoria virusului în legătură cu specia pe care o infectează, dar şi alte proprietăţi virale gen cum se ascunde virusul de răspunsul imunitar. Pentru că şi el are anumite mecanisme de a lupta chiar împotriva răspunsului nostru imunitar sau de a se ascunde de răspunsul nostru imunitar.

Evident că este o corelaţie şi între virulenţa unui agent infecţios şi transmisibilitate, iar de obicei un virus foarte contagios nu cauzează o mortalitate foarte mare. Însă nu putem şti cum va evolua de-a lungul timpului. În ce priveşte partea a doua a întrebării, vaccinurile vor fi perfecţionate în aşa fel încât să asigure protecţie şi în cazul viitoarelor mutaţii, iar în timp vom ajunge să avem o vaccinare periodică, exact ca în cazul gripei.

- Mulţi experţi atrag atenţia că după ce vom scăpa de COVID riscăm să ne confruntăm cu alte pandemii. De unde ar putea veni pericolul?

Sigur că există mai multe pericole şi multe virusuri potenţial periculoase, dar eu am să mă refer la unul relativ cunoscut, virusul gripei aviare. Acest virus nu trece foarte uşor la om, dar are potenţialul de a suferi mutaţii. Printr-un contact repetat cu oamenii, există acest risc ca virusul să sară această barieră a speciilor.

Se întâmplă aceste lucruri, într-adevăr mai rar, dar se pot întâmpla. Atunci riscul este foarte mare, pentru că sistemul nostru imunitar nefiind adaptat pentru a se lupta cu el, mortalitatea şi daunele provocate de el sunt foarte mari. De aceea există acest pericol permanent şi se monitorizează virusurile gripale nu doar pentru a se preveni daunele în agricultură. Mortalitatea poate ajunge în acest caz la 50%, deci fără să ne panicăm, situaţia trebuie tratată cu seriozitate.

CV Ştefan Dascălu

Nume: Ştefan Dascălu

Locul naşterii: Suceava

Vârstă: 25 de ani

Studii: licenţiat în Ştiinţe Biologice şi doctorand la Universitatea Oxford

Ocupaţie: cercetător în imunologie

Vă mai recomandăm şi: 

Expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheş: „Vaccinul anti-COVID nu va fi obligatoriu niciodată“

De ce are România o mortalitate atât de mare în secţiile ATI. Explicaţiile specialiştilor

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite