Preşedintele UDMR a dezvăluit cine împiedică intrarea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO
0
Una dintre revendicările miilor de manifestanţi anti-RMGC este includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, fostul ministru al Culturii care a demarat procedurile în acest scop, în 2010, explică de ce dosarul a bătut pasul pe loc. El a afirmat că principalul obstacol este împotrivirea autorităţilor locale.
“În 2010, când eram ministru al Culturii, am iniţiat demersuri pentru înscrierea Roşiei Montae în UNESCO, dar autorităţile locale au răspuns că nu sunt de acord, nu acceptă acest lucru. Nu există în această ţară autoritate care să treacă peste voinţa omaneilor. Când trimiţi un dosar la UNESCO trebuie să ai nişte acte printre care şi acceptul autorităţilor locale”, a spus preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, în cadrul unei conferinţe de presă de la Cluj. El a explicat că autorităţile locale vor trebui să facă planul de management şi să gestioneze aceste monumente. “Aşa e la Sighişoara de exemplu, Primăria gestionează monumentele, ea are responsabilitate directă, fără autorităţi local n-ai ce face. Poţi să trimiţi –pentru balet mediatic - la UNESCO şi să spui că m-am achitat de datorie, dar nu poţi să faci ţara de râs. Acolo sunt oameni care iubesc cultura, dar se uită şi la documente. Dacă tu ai îndeplinit toate criteriile din regulament aprobă înscrierea, dc nu, nu se aprobă”, a susţinut preşedintele UDMR.
“Am constant că autorităţile vor minerit”
“Nu ştiu dacă s-ar putea influenţa cumva opinia autorităţilor locale, am constatat că ei vor minerit. Acesta obstacolul de care nu se poate trece. Mai sunt şi alte obstacole, dar pot fi depăşite. Marea majoritate a monumentelor nu sunt în stare corespunzătoare pentru un sit UNESCO, dar sunt lucruri care pot fi remediate. Ai nevoie de foarte mulţi bani, la nivelul galeriilor romane de exemplu sunt necesare lucrări costitistoare. Chestiunile acestea pot fi remediate. Voinţa politică trebuie să existe la nivel local şi acest lucru nu-l poţi schimba prin ordin.
Patrimoniul UNESCO – condiţii
Pentru a fi inclus în UNESCO, un monument sau un sit trebuie să îndeplinească unul sau mai multe din cele şase criterii impuse: să reprezinte o dovadă a geniului creator al omului; să reprezinte un pas important în dezvoltarea arhitecturii, a artelor monumentale sau a urbanisticii; să fie o marturie unică sau excepţională a unei civilizaţii vii sau dispărute; să fie un exemplu excepţional de construcţie sau ansamblu arhitectural şi peisagistic care ilustrează un stagiu semnificativ din istoria umană; să fie un exemplu ieşit din comun al unei aşezari umane tradiţionale, reprezentative pentru cultură (sau pentru culturi), în special când devine vulnerabilă în faţa unor schimbări ireversibile; să fie direct sau tangenţial asociat cu evenimente sau tradiţii, cu idei sau credinţe, cu opere literare sau artistice de relevanţă universală.
Primul monument UNESCO din România - Delta Dunării
Patrimoniul mondial UNESCO din România cuprinde
• 1991 Delta Dunării
• 1993 Mănăstirea Horezu
• 1993 Bisericile pictate din nordul Moldovei
• 1993 Aşezări săseşti cu biserici fortificate din Transilvania
• 1999 Fortăreţe dace din Munţii Orăştie
• 1999 Biserici de lemn din Maramureş
• 1999 Centrul vechi istoric din Sighişoara
• 2010 Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa
Raportul secret al Ministerului Culturii
Arhitectul Şerban Cantacuzino, reprezentant al fundaţiei Pro Patrimonio, a susţinut, luni, într-o conferinţă, că încercarea de a include patrimoniul Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO a fost făcută în mandatul ministrului Kelemen Hunor, atunci când Ministerul Culturii voia includerea zonei în lista mondială a ariilor protejate. În acest scop, a precizat Cantacuzino, Pro Patrimonio ar fi plătit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Cârnic, care făcea parte din procesul de includere în Patrimoniul Mondial. Şerban Cantacuzino a explicat că a fost contactat, la Londra, de reprezentanţi ai Ministerului Culturii, pe vremea ministrului Kelemen Hunor, care i-au explicat că îşi doresc salvarea patrimoniului de la Roşia Montană şi că vor să pregătească dosarul necesar procesului de includere, însă ministerul nu are bani pentru efectuarea raportului arheologic.
"Relaţiile Pro Patrimonio cu Ministerul Culturii sunt de pe vremea când ministerul voia includerea patrimoniului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, atunci când ministru era Kelemen Hunor", a declarat Şerban Cantacuzino, citat de Mediafax. Potrivit arhitectului Cantacuzino, raportul care stabileşte "cât de important este acest patrimoniu" a dispărut sau este considerat secret, fundaţia neprimind niciodată vreun exemplar al respectivului document.
Profesori de la Oxford au vizitat Roşia Montană
"Profesori arheologi de la universităţile de Oxford şi Leicester au vizitat Roşia Montană şi au scris raportul. Eu am adunat vreo 10.000 de lire sterline şi am plătit raportul pe care nu l-am primit niciodată", a mai spus Şerban Cantacuzino, care susţine că fundaţia a dat în judecată Ministerul Culturii pe Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în încercarea de a recupera o copie a documentului. Afirmaţiile au fost făcute la conferinţa "Adevărul despre patrimoniul istoric de la Roşia Montană: ce nu spunDaniel Barbu, ministrul Culturii şi Gold Corporation", ocazie cu care a fost prezentată şi poziţia Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) referitoare la sustenabilitatea proiectului Gold Corporation din punct de vedere al patrimoniului istoric. Cu acest prilej, Şerban Sturdza, vicepreşedinte al OAR şi director executiv al Fundaţiei Pro Patrimonio, susţine că prin implementarea proiectului minier de la Roşia Montană va fi distrusă o suprafaţă de peste 20 de kilometri pătraţi.
Ce spune actualul ministrul al Culturii
Întrebat dacă Roşia Montană poate aspira la prezenţa pe lista UNESCO, ministrul Culturii a răspuns negativ. “Dacă continuă lucrările de resturare, cred că în 7 – 10 ani vom putea iniţia un proiect privind propunerea de introducere pe lista UNESCO. Acum nu se poate”, a spus Daniel Barbu, în luna august.
Citeşte şi
Primarul Clujului cere Guvernului să retragă proiectul de lege despre Roşia Montană
Un parlamentar îşi întreabă alegătorii cum să voteze proiectul minier de la Roşia Montană
Protest la Timişoara împotriva proiectului minier de la Roşia Montană
FOTO În căutarea aurului din Munţii Apuseni, cu hurca şi şaitrocul
Cum motivează Guvernul proiectul de lege privind aprobarea proiectului Roşia Montană
Se încarcă comentariile...
