Prăbușirea lui Emil Boc între „monstruoasa coaliție” și realitate. „Am fost atacat pe uscat, din aer sau de pe mare”

Chiar dacă a câștigat cel de-al șaselea mandat, Emil Boc a avut, după mulți ani, un contracandidat care a provocat o „prăbușire” a rezultatului acestuia de la 74% în 2020, la 42,7%. „Adevărul” a analizat acuzațiile aduse de primar cu privire la o așa-zisă „monstruoasă coaliție” anti-Boc.

Emil Boc a câștigat cel de-al șaselea mandat la Primăria Cluj-Napoca. FOTO: Inquam Photos

Emil Boc a câștigat alegerile locale cu 42,7 % și intră în al șaselea mandat de primar. Victoria a fost umbrită de faptul că s-a înregistrat o scădere mare față de alegerile din 2020, când primarul a obținut 74% din voturi. În plus, a fost pentru prima după 2012 când a existat un contracandidat care i-a pus probleme. Este vorba despre independentul Sabin Sărmaș, care în urmă cu circa trei luni și-a dat demisia din PNL, și a reușit să obțină 29.42% din voturi.

Primarul Emil Boc a pus rezultatul alegerilor pe seama celei mai agresive campanii electorale care au fost lansate de când este primar și a pus-o pe seama unei „monstruoase coaliții”:

„A fost cea mai agresivă campanie împotriva mea pe care am avut-o de când sunt primar, cu cele mai multe dezinformări pe minut, dacă e să mă pot exprima așa, cu cea mai agresivă utilizare social media, atât pe negativ, cât și împotriva mea, o monstruoasă coaliție locală cu accente și de dimensiune națională.”

Primarul a mai susținut că s-au cheltuit „sume apocaliptice” în această campanie împotriva sa: „Vedeți că unul dintre candidați a avut o mașinărie, o mașinărie de producție pentru social media, cum numai marile studiouri de televiziune din lume își permit să angajeze și să țină în picioare sute de angajați cu zeci de camere, cu persoane instruite care să facă, cu oameni care au fost aduși aici special la Cluj, în altă parte a țării, care se promovează în social media, cu o tehnologie de ultimă generație”.

„Am fost atacat pe uscat, din aer sau de pe mare”

„Eu m-am luptat cu praștia, alții au tras cu dronele”, a mai precizat edilul.

Boc a dus ideea despre „monstruoasa coaliție” la un alt nivel atunci când a sugerat că eșecul licitației pentru centura metropolitană ar fi fost cumva orchestrat, astfel încât să fie făcut publică cu câteva zile înainte de campania electorală.

„Adică faptul că cineva vine singur la licitație, așteaptă, evident, să parcurgă procedura pentru deschiderea ofertei financiare, care este la urmă, vin cu o ofertă cu 30% mai mare, când maximum legea permite 15% din valoarea maximă. Să aștepți finalizarea acelei licitații ca exact în buza alegerilor să ataci la CNSC. Și CNSC, care are termen de minimum 30 de zile și de obicei după 40-60 de zile dă o rezoluție, acum o dă în 12 zile, că se respinge, toate acestea ca să fie gradate în perioada dinaintea alegerilor”, a explicat primarul la Ziua Live.

Emil Boc a arătat că deși nu a atacat pe nimeni și nu a fost agresiv, a fost atacat din toate direcțiile.

„Au încercat mulți cu filme cu dezinformare, cu campanie agresivă împotriva mea. Cum se spune ca-n povești, ca-n basme, am fost atacat pe uscat, din aer sau de pe mare. Am fost atacat din interior, de la Cluj, din afara Clujul. S-au plătit sume uriașe de bani de dragul de a destabiliza lucrurile bune care s-au făcut la Cluj. Însă nimeni, niciodată nu poate lua bunul simț și vocea autentică a poporului. Poporul nu greșește niciodată și mă bucur că această muncă a fost văzută”, a mai spus primarul.

„Au fost două camere și o dronă”

Vlad Mercori - creator de conținut digital care s-a implicat și în 2012 în campania electorală împotriva Elenei Udrea la Roman - cel care a fost direct responsabil de coordonarea campaniei de imagine a candidatului independent la Primăria Cluj-Napoca, Sabin Sărmaș, i-a răspuns lui Boc: 

„Nu boss, au fost 2 camere și o dronă. Practic, tu te plimbai cu tancul sovietic prin oraș și noi te-am pus în genunchi cu prăștiile. În timp ce tu mergeai și vorbeai singur în live-uri și terminai după o oră cu 2 like-uri, noi gândeam campanii creative din care lumea sa înțeleagă că ești campion absolut la aruncat praf in ochi.”

În ceea ce privește, echipa care s-a ocupat de imaginea lui Sabin Sărbaș, Mercori a susținut: „Am fost 5 oameni. Dar foarte, foarte buni, nu leprele alea de le plătești tu din bani publici de la primărie și apoi îi folosești și în campanie.”

„Declin brusc” pe rețelele sociale

„Pulsul politic” – un proiect derulat de două cadre didactice de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Nicolae Urs și Dorin Spoaller, în cadrul căruia se face analiza algoritimică a sentimentului exprimat pe rețelele sociale, a publicat o analiză despre Emil Boc.

Practic, studiul a analizat reacțiile și comentariile la postările de pe Facebook și TikTok care l-au menționat pe Emil Boc, în perioada iunie 2023 – iunie 2024.

Analiza arată că din iunie 2023, s-a putut constata „un trend descendent evident de mai multă vreme care este prezent în toate analizele personalităților publice prezente în spațiul public de multă vreme”; Acest trend este rezultatul uzurii prin care trec politicienii;”

În martie 2024, s-a observat, spun cercetătorii, o intensificare a numărului de mențiuni pe care Emil Boc le primește în spațiul online; mai ales pe TikTok.

După această creștere temporară, din aprilie 2024, scorul de sentiment a suferit o cădere abruptă, care îl plasează pe Emil Boc în partea inferioară a categoriei „rău”, aproape de „foarte rău” – mai arată analiza.

În lipsa unor „gafe vizibile”, cercetătorii, care sunt colegi cu Emil Boc la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, au concluzionat că „este foarte probabil ca această scădere să fie rezultatul unei campanii de social media bine orchestrate, țintind un public tânăr, deseori votanți pentru prima dată, care au un nivel scăzut de înțelegere a funcționării administrației publice. O astfel de campanie ar putea manipula percepția prin mesaje bine construite și targetate.”

Barbu Mateescu: „ultimii patru au fost deplorabili”

Sociologul Barbu Mateescu, care s-a mutat de mai mulți ani din București la Cluj-Napoca, a comentat, pe Facebook, analiza menționată mai sus.

„Am văzut un studiu vizavi de impactul negativ al TikTok asupra imaginii lui Emil Boc. Sper din tot sufletul că nu este o justificare ("eu am fost minunat și aș fi luat 96%, dar m-au furat cu TikTok-ul!"). Trecând deci peste asta, Emil Boc a fost un performer al campaniilor electorale, un om cu foarte multe "TikTok"-uri dar ale anilor 2000 și 2010. A jucat echivalentul jocului de mai sus preț de mai multe scrutine, cu un succes colosal”, a punctat sociologul.

Mateescu susține că comunicarea aleasă la aceste alegeri de către Emil Boc nu mai are impactul pe care-l avea altădată.

„De exemplu, faimoasele concerte de muzică populară au devenit ceva mai golașe în 2024. Nici jucătorul nu mai are agerimea de dinainte de pandemie. Faptul că majoritatea clară a votanților au optat pentru un alt primar, desigur, rămâne în picioare și e realitatea la care se raportează toată lumea menționată sau sugerată în acest status până la următoarele locale”, a mai susținut el.

Cât privește declinul în ceea ce privește rezultatul, Mateescu l-a pus pe seama nerealizărilor administrației: „Ultimii patru au fost deplorabili, primăria ratând toate licitațiile și proiectele mari ca Barcelona în '86 în fața lui Duckadam. Calitatea vieții în Cluj este în consecință în degradare, poluarea fonică sau a aerului devenind nesuferite.”

„Nu-mi dau seama de ce adoptă tonul acesta”

Lectorul universitar şi analistul politic George Jiglău, preşedintele Centrului pentru Studierea Democraţiei din cadrul UBB, susține că acest discurs al primarului Emil Boc aduce mai degrabă cu cel al unui candidat care a pierdut alegerile. „Nu-mi dau seama de ce adoptă tonul acesta. Scăderea nu este chiar așa de mare – vorbim despre 20.000 de voturi față de ultimele alegeri. Există contextul creșterii prezenței la vot și sunt mai mulți factori pe care i-ar putea invoca. Emil Boc este un politician cu multă experiență și cred că ar putea să gândească discurs post-alegeri în care să scoată în evidență lucrurile pozitive. Mă miră acest gen de discurs, e clar că are o supărare”.

În ceea ce privește așa-zisa „monstruoasa coaliție”, „mi se pare că tonul asta e oarecum același pe care l-a avut în ultim mandat, sau poate că deja s-au adunat mai mulți ani, inclusiv în relația cu mass-media a fost criticat că nu e foarte deschis la dialog și la a primi critici”, mai spune analistul.

El își aduce aminte și de tonul contondent pe care primarul îl folosea în dezbaterile din Consiliul Local, chiar și atunci că avea argumente administrative valide.

„Mi se pare că asta se întâmplă și acum” – susține Jiglău.

Analistul susține că după 20 de ani de primărie e posibil să fii ajuns să se identifice cu funcția „și să nu poată asimila foarte ușor critica din partea electoratului”.

În prima declarație făcută după alegeri, primarul a avut o reacție pozitivă, spune Jiglău, și a transmis electoratului că i-a auzit nemulțumirile și le ia în considerare. Apoi, la emisiunea de la Ziua Live, de luni, a venit cu explicațiile acestea ce au vizat teoria conspirației, apoi, tot la o emisiune de radio, a venit expresia „băi, fraierilor”, în care încerca să explice că nu poate pleca pe o funcție la Bruxelles, în cadrul Comitetului Regiunilor, dacă nu este primar, așa cum s-a vehiculat în spațiul public.

„Orice critică ajunge să fie considerată o denigrare”

„Prin aceste afirmații Emil Boc vrea să transmită că el și doar el înțelege lucrurile și tehnicalitățile legate de proiectele complicate derulate de administrație, iar cei care-l critică sunt neștiutori. Undeva de acolo mi se pare că vine și povestea asta cu teoria conspirațiilor și marea coaliție și denigrarea la care a fost supus. Orice critică ajunge să fie considerată ca o denigrare”, a susținut Jiglău.

În ceea ce privește motivele rezultatului mai slab, analistul a explicat:

„După 20 de ani, cu siguranță că se acumulează multe elemente cu privire la care care un primar poate să fie contestat. E inevitabil să fie așa, mai ales în contextul acestor mari promisiuni pe care și le-a asumat, mari proiecte care încă de la faza de idei au generat controverse, neîncredere și critici, iar pe măsură ce va începe implementarea acestor proiecte, vor apărea  alte critici, de natură tehnică și legate de disconfortul din oraș. Acesta e paradoxul în care se află Emil Boc: dacă acele proiecte vor merge bine asta va însemna mult disconfort în oraș. Cu toate acestea, punându-le cap la cap, nu cred că era de neașteptat acest rezultat și mă miră tonul pe care l-a adoptat”.

În ciuda faptului că nu a avut rezultatul așteptat la alegeri, Emil Boc rămâne, conform analistului George Jiglău, în cărți pentru o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale.