Analiză alegeri locale 2024. Votul pe criterii etnice se estompează în Transilvania
0Alegerile locale de duminică, 9 iunie 2024, au scos la iveală dezavantajele votului într-un singur tur, scăderea importanței votului etnic, dar și distorsionarea statisticilor din cauza „umflării” artificiale a numărului de locuitori. Rezultatul PSD în regiunea intracarpatică, o surpriză.
Sociologii ReThink au realizat o analiză a rezultatelor votului românilor la alegerile locale 2024, iar concluziile merită să devină subiecte de dezbatere. Au fost surprize în multe localități, însă se observă și tendințe generale. Hibele unui sistem de vot care face să se câștige mandate cu votul, în multe cazuri, a doar puțin peste 10% din numărul alegătorilor cu drept de vot ies și acestea la iveală.
PSD și PNL au împreună 90% din primăriile din țară
Alegerile locale 2024 au consolidat puterea locală a celor mai mari partide din România, PSD și PNL. Conform analizei ReThink, cele două formațiuni politice au câștigat 90% din toate primăriile din țară, fiind urmate de UDMR, cu aproape 200 de primării. PSD este partidul care a câștigat detașat alegerile locale 2024, câștigând 25 președinți de consilii județene, față de 12 cât are PNL și de cele patru mandate ale UDMR.
PSD deține supremația și în ceea ce privește câștigarea municipiilor reședință de județ: are 21, comparativ cu doar 11 PNL, trei UDMR, două USR/ADU, un mandat FDGR și doi candidați independenți (primarul reales al Capitalei, Nicușor Dan, care însă a fost susținut de ADU și REPER, și candidatul independent din Târgu-Mureș, care a beneficiat de sprijinul UDMR).
„Per total, se observă o prezență-record a PSD în regiunile intra-carpatice și continuarea duopolului PSD-PNL în administrația locală”, se menționează în analiza ReThink. Sociologul Robert Santa vorbește la rândul său de o „tranziție istorică”.
„O tranziție istorică. De obicei între PSD și PNL era un fel de graniță pe Carpați în materie de rezultate, iar acum mi se pare că PSD a avut rezultate destul de bune în zonele intracarpatice. Au luat și mai multe CJ-uri și câteva primării importante reședință de județ. Au trecut Carpații la votul acesta”, a subliniat sociologul Robert Santa.
Primarii minoritari și problema majorității în consiliu
Alegerile de duminică, 9 iunie 2024, au arătat de asemenea că sistemul de vot într-un singur tur pentru desemnarea primarului uneori poate fragmenta atât de mult electoratul încât anumiți candidați, chiar în localități importante, cu peste 100.000 locuitori, ajung primari cu un număr extrem de mic de voturi din totalul alegătorilor cu drept de vot.
S-a întâmplat în acest an la Ploiești, unde independentul Mihai Polițeanu a adunat un sfert din voturile valabil exprimate, însă acestea reprezintă doar 10,3% din numărul total de alegători cu drept de vot. Aceeași situație se înregistrează și la Baia Mare, unde Dăncuș Ioan Doru a câștigat mandatul cu 23,45% din voturile exprimate însă votanții săi nu reprezintă nici 10% din numărul total al alegătorilor. La fel se întâmplă la Arad, unde Bibarț Laurențiu Călin a câștigat 28,51% din voturi (10,8% din numărul alegătorilor), la Constanța - unde Vergil Chițac a adunat 29,44% din voturi (12,7% din numărul alegătorilor), dar și la Iași - unde primarul Mihai Chirica a adunat 32,19% din voturi (11% dintre alegătorii înscriși în liste).
Cazul de la Iași poate fi în schimb obiect de studiu și prin prisma listelor „umflate” de alegători, care se întâlnesc în multe alte localități și care, atrage atenția sociologul Robert Santa, nu permit analize statistice corecte. În cazul municipiului Iași este vorba de numărul estimat de alegători mărit artificial de includerea de români basarabeni în populația de rezidenți formali, numărul de alegători realmente rezidenți în Iași fiind semnificativ mai mic.
„Sistemul de vot cu un singur tur existent la alegerile locale are o serie de efecte interesante. Pe de o parte, a implicat o scădere a costurilor și o reducere a coalițiilor ad-hoc negociate anterior pentru al doilea tur de alegeri. Pe de altă parte, a dus la câștigarea anumitor primării cu un număr relativ mic de voturi, mai ales în localitățile cu un număr mare de candidați”, se menționează în analiza Re Think.
„Tu, cu un sfert sau cu o treime din voturi poți să fii primar, dar dacă ai sprijin de la un sfert din membrii consiliului local va fi foarte dificilă negocierea pentru multe voturi”, atrage atenția sociologul Santa.
Din rândul contraexemplelor, în analiza ReThink se menționează printre localitățile în care s-au câștigat mandatele de primar cu vot covârșitor (peste 60%): Satu Mare, Buzău, Brăila, Oradea sau în sectorul 6 din București.
În Târgoviște, primarul în funcție a fost reales cu 80% din voturi. În mediul rural au existat comunități în care a existat un singur candidat, câștigând cu 100% din voturile valide.
Scade importanța votului etnic
„După Revoluție, votul din regiunile mixte din Transilvania a fost de foarte multe ori divizat pe criteriu etnic. Acest lucru era valabil mai ales în zonele locuite de etnici români și maghiari. După cazul atipic al ascensiunii Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) în Sibiu, se pare că se observă o scădere a importanței votului etnic și în alte județe”, notează analiștii ReThink.
La Cluj, UDMR a obținut 14,2% din voturi, în timp ce candidata formațiunii a adunat doar 9,3% din voturi. „Peste o treime dintre alegătorii UDMR (aproape 5.000 de persoane) au optat pentru un candidat de etnie română pentru funcția de primar. Există și cazul invers. În Satu Mare, unde ponderea etnicilor maghiari în populație este de circa 30%, votul politic al UDMR a fost de 55%.
Au existat și cazuri mai interesante, de exemplu comuna Găiceana din județul Bacău. Situată departe de mica zonă transilvană a județului, primăria a fost adjudecată de Alina Gal, candidată din partea UDMR. Comuna are doar o mică populație de maghiari ceangăi, circa 10% din total”, se detaliază în analiză.
Problema „umflării” listelor cetățenilor de drept de vot este întâlnită nu doar în cazul municipiului Iași, anterior amintit.
Se întâmplă și în Vaslui, se întâmplă în mai multe localități din Botoșani și în alte localități din zona de est a României în care, se menționează și în analiza ReThink, numărul locuitorilor este (cel mai probabil) umflat artificial de înregistrarea de cetățeni români din Republica Moldova ca rezidenți.
„Faptul că registrul electoral al municipiului Vaslui depășește 100.000 de persoane, orașul având cel mai probabil o populație de cel mult 50-60.000 de locuitori, ar trebui să ridice un semn de întrebare privind modul de numărare a populației în România”, atrag atenția sociologii.
Tendințe politice europene
ReThink analizează și ce s-a întâmplat pe plan european la alegerile care în România au trecut în planul doi.
„Pe plan european, s-a observat o mișcare destul de puternică spre dreapta a componenței Parlamentului European. Din punctul de vedere al Rethink, această tendință este puternic influențată de preocuparea ridicată a cetățenilor europeni pentru probleme precum intensitatea imigrației necalificate, prețurile ridicate ale locuințelor și scăderea calității vieții.
Ca notă, principalii câștigători par să fie dreapta extremă și conservatoare (+13 voturi pentru familiile ID și ECR) și cea clasică, conservatoare (+10 voturi pentru EPP). Au scăzut liberalii (-23 de mandate), verzii (-18% mandate, peste 25% din total), social-democrații (-4 locuri) și extrema stângă (-1 loc). O bună parte din creșterea dreptei și a extremei drepte provine însă din zona partidelor încă neafiliate. Partide precum AfD (recent excluși din familia politică ID), Fidesz, AUR sau altele sunt formal independente de familiile politice europene existente. Ca notă, aceste cifre nu sunt finale și se pot schimba. Participarea totală a fost de circa 51%, similar cu numărul din 2019”, arată analiza ReThink.
Votul românilor de la alegerile europarlamentare 2024 se înscrie în media europeană.
„Delegația României în PE se apropie foarte mult de media europeană ca distribuție politică, inclusiv prin prisma ponderii europarlamentarilor afiliați popularilor europeni, social-democraților europeni, respectiv liberalilor din grupul Renew. Se remarcă și alegerea unui candidat independent în persoana lui Nicu Ștefănuță, precum și intrarea de noi formațiuni politice românești (AUR și SOS) în Parlamentul European”, se mai arată în analiza ReThink.
Se încarcă comentariile...
