Postul în lumea marketingului sălbatic. „Cred că şi Dumnezeu preferă un om care mănâncă slănină friptă, dar vesel, decât un «sfânt» vegetarian, mânios şi arţăgos“

Simplitate, intimitate şi bucurie. Sunt cuvintele cu care un preot din Cluj descrie postul. „Cred că şi Dumnezeu preferă un om care mănâncă slănină friptă, dar e vesel, decât un «sfânt» vegetarian, mânios şi arţăgos“, spune Dorel Gălan.

Plecând de la exemple din cărţile sfinte, de la idei aprig dezbătute de filosofi, psihologi şi teologi, „Adevărul“ vă prezintă serialul „Duhovnic online“, cu teme religioase explicate oamenilor în termenii prezentului. 

Cel care lămureşte principalele probleme este preotul Dorel Gălan din Cluj, dar sunt consultaţi şi alţi specialişti în diverse domenii. Împreună vom încerca să vă spunem de ce „drumul spre iad e pavat cu bune intenţii“, care este decalogul omului modern şi povestea din spatele unor simboluri creştine, unde e limita compromisului/libertăţii şi de unde începe păcatul/cenzura, dar şi cum îi putem aduce pe cei mai mici dintre noi aproape de biserică fie că se numeşte ea ortodoxă, greco-catolică, catolică, reformată, musulmană, budistă şi lista poate continua.

Când spui „post“ primul gând te duce la ce nu ai voie să mănânci într-o perioadă de timp şi nu la ce nu e bine sufleteşte să zici sau să faci. „Postul creştin, renunţarea pentru o anumită perioadă de timp la mâncare sau la un anumit tip de alimentaţie  - la carne, lapte, ouă - reprezintă unul din principalele motive, dar nu singurul, ale opoziţiei lumii actuale faţă de credinţă“, crede preotul clujean Dorel Gălan.

Postul ca problemă socială

Ca să-şi nuanţeze ideea din afirmaţia făcută, preotul povesteşte o istorioară despre Socrate: „Se spune despre Socrate că se plimba prin piaţa de mărfuri din Atena şi privea extaziat mărfurile expuse. Un amic, întâlnindu-l acolo, l-a mustrat pentru că admiraţia faţă de lucruri a acestuia era în dezacord cu învăţătura sa despre simplitate. Socrate i-ar fi zis: mă minunez de cât de multe lucruri mă pot pot lipsi fără a-mi pierde liniştea interioară“.

În primul rând, explică preotul, postul înseamnă simplitate, este un „drum spre interior, spre tine însuţi“ de la complexitatea dorinţelor spre simplitatea sufletului. Postul „este o chestiune intimă, personală şi nu poate fi transformat într-o problemă socială“.

„«Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii», recomanda Hristos. Postul nu înseamnă punerea unei măşti de om trist, nu există faţă de postitor, ci înseamnă asumarea liberă a unui exerciţiu spiritual şi trăirea în intimitatea sufletului tău a efortului ascetic. Greşeşte şi cel ce se plânge că postul e greu, greşeşte şi cel ce se laudă că postul e uşor“, afirmă preotul.

În opinia sa, postul ţinut cum trebuie aduce bucurie în viaţa celui care posteşte.

„Cred că şi Dumnezeu preferă un om care mănâncă slănină friptă, dar e vesel decât un «sfânt» vegetarian, mânios şi arţăgos. Vă mai dau un exemplu: doi bătrâni din Pateric îşi împărtăşeau experienţele ascetice. Unul spunea că soarele nu l-a văzut vreodată mâncând pentru că mânca o dată în zi, după apus. Iar celălalt: «Pe mine soarele nu m-a văzut vreodată mânios». Aşadar...“, concluzionează Dorel Gălan.

Postul ca produs de marketing

Postul privit ca renunţare la mâncare sau la un anumit tip de mâncare este un şoc în structura lumii care produce şi consumă.

„Zilele de post dintr-un an le depăşesc pe cele fără post, iar asta ar însemna că rafturile magazinelor ar fi «nefrecventate» jumătate din timp. Însă, marketingul găseşte «soluţii» care până la urmă decredibilizează ideea de post. Cum se numesc soluţiile? «Carne de post», «lapte de post», «şniţel de post», «mici de post», «cârnaţi de post» - cred că încă lucrează la invenţia «ou de post» şi mai cred că nu s-a inventat încă «slănină de post». Consumatorul dresat pavlovian va saliva la vederea formei, la adulmecarea mirosului de carne metamorfozată şi îşi va hrăni conştiinţa că posteşte fără a simţi greutatea efortului. Toată mascarada decredibilizează ideea de post“, subliniază preotul.

Potrivit acestuia, o societate de consum bazată doar pe satisfacerea nevoilor umane şi-ar afla foarte rapid limitele fiindcă şi nevoile umane au plafonul lor. Aşadar: 

„Lumea actuală e marcată de un marketing sălbatic în care se dau lupte serioase între companii, furnizori de produse sau servicii, pentru a-şi câştiga cota de piaţă, clienţi fideli.

Marketingul modern se adresează nevoilor omului dar, mai ales, vizează şi creează dorinţe. O societate de consum bazată doar pe satisfacerea nevoilor umane şi-ar afla foarte rapid limitele întrucât şi nevoile umane au plafonul lor. Însă o societate care inventează dorinţe, poate crea, la nesfârşit cohorte de consumatori fidelizaţi.

E interesant de analizat cum un produs modern dorit azi, peste un timp oarecare nu mai este «văzut» de posesorul lui care îşi doreşte varianta upgradată a acestuia. Până la un punct, omul consumist este asemenea lui Socrate, neataşat de cele materiale. Consumistul se detaşează de cele din prezent pentru a-şi dori pe cele din viitor. De aici, tot complexul emoţional care însoţeşte procesul dorinţei care atrage durere când nu e împlinită.

Un astfel de demers uman bazat pe nevoi-necesităţi-dorinţe nu are vreo şansă să depăşească imediatul sau să satisfacă aspiraţia spre infinit a omului întrucât cele dorite fac parte din sfera celor finite. Părinţii din Pateric au numit aceasta dorinţă de a avea «gastrimargia» sau nebunie a stomacului“, încheie preotul.

Mai puteţi citi:

Cum ne tratăm de foamea de putere, cea mai cumplită ispită modernă: „Nu poţi să ai slănină în pod şi porcul în coteţ, în acelaşi timp“

De ce drumul spre iad este pavat cu bune intenţii? Cum explică preoţii şi psihologii această expresie şi ce sfaturi ne dau

Decalogul omului modern. De unde vine pornografia şi de ce violenţa e semnul unei imense slăbiciuni: „Lumea e un imens hipermarket, lumea lui DA!“  

Ce este cu adevărat fericirea şi cum ajungem la ea. Preot: „Hristos a venit să şocheze, să scandalizeze, să dărâme mentalităţi“ 

Cât de mult contează religia în educarea copiilor? Psiholog: „Un părinte echilibrat va creşte un copil echilibrat, indiferent că e practicant religios sau nu“ 

Care e „stresul“ lui Dumnezeu? Preot: „De multe ori invocăm libertatea ca să ne justificăm viciile“ 

Verdictul unui duhovnic român după studierea a trei pasaje celebre din Biblie: „Lui Hristos îi plac spiritele inovative“

Anii secreţi ai lui Iisus: „E senzaţional să ţi-l închipui pe Hristos găsindu-şi pacea într-un lotus yoghin sau cutreierând meleagurile geto-dacilor“

Pentru ce este importantă spovedania: „Duhovnicul îl ajută pe ucenic să înveţe să zboare sau îi spune că e pui de găină“

„Teroriştii“ lui Dumnezeu. Preot ortodox: „Indiferenţa religioasă e o altă formă a radicalismului“