Pelerinajul ortodox aprobat de doi papi. Mii de pelerini sunt aşteptaţi să sosească la Mănăstirea Nicula. Programul procesiunii greco-catolice
0Mii de pelerini îşi îndreaptă gândurile şi paşii spre Mănăstirea Nicula din judeţul Cluj. Este unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj ortodox din ţară. Reprezentanţii Episcopiei Greco-Catolice au anunţat programul pelerinajului din acest an, traseu parcurs în fiecare an din 1990 încoace. Lumea vine să se închine icoanei Maicii Domnului considerată făcătoare de minuni după ce în 1694 a lăcrimat timp de câteva zile.
„Nu avem voie să uităm istoria, de aceea să păstrăm în sufletul nostru Mănăstirea Nicula, locul nostru de pelerinaj eparhial şi naţional. Toate parohiile, îndeosebi cele care au Hramul Adormirii Maicii Domnului, sunt chemate să participe la acest pelerinaj, pentru a fi cu toţii împreună la pelerinajul anual la Nicula. Prin prezenţa noastră acolo, urmăm chemarea Cardinalului nostru Iuliu Hossu!”, este îndemnul adresat de Florentin Crihălmeanu, Episcop greco-catolic al Eparhiei de Cluj-Gherla.
Programul procesiunii greco-catolice
Pelerinajul greco-catolicilor începe prin procesiunea pe jos de la Gherla la Nicula din după-amiaza de duminică, 14 august. Procesiunea va fi condusă de ierarhul greco-catolic de Cluj-Gherla. Preotul Alexandru Hruban, protopop de Gherla, anunţă că plecarea pelerinilor va fi la ora 16.00, de la Capela greco-catolică de pe strada 1 Decembrie 1918 din Gherla, pe traseul: Piaţa Libertaţii, strada Bobâlna, strada Liviu Rebreanu şi ieşirea din oraşul Gherla spre Nicula până la Biserica parohială greco-catolică din Nicula. Pe parcursul procesiunii se vor cânta cântece religioase şi se vor rosti rugăciuni.
Duminică după-amiaza, de la ora 18.00, se va oficia slujba de Vecernie. O oră şi jumătate mai târziu se va citi una dintre cele mai frumoase rugăciuni ale ritului oriental - Paraclisul Maicii Domnului – de către surorile Congregaţiei Surorilor Maicii Domnului. Potrivit reprezentanţilor eparhiei, noaptea de 14 spre 15 august va cuprinde rugăciuni închinate Fecioarei Mari, iar de la orele 3.00 până la 6.00 rugăciunea va fi condusă de reprezentanţi ai Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. Luni, 15 august, în ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, se va oficia Liturghia la altarul amenajat în curtea bisericii parohiale din Nicula.
Povestea unui pelerinaj
Potrivit greco-catolicilor, mănăstirea Nicula a fost consfinţită drept loc de pelerinaj de doi Suverani Pontifi care au emis acte în acest sens. Vorbim de Papa Clemente al XIII-lea care a dat, în 1767, un decret prin care acorda indulgenţă celor care vor merge în pelerinaj la Nicula şi de Papa Pius al XI-lea care semna, pe 19 octombrie 1928, un document pontifical prin care se acordă indulgenţă plenară tuturor celor care „cu adevărată părere de rău pentru păcatele lor, mărturisindu-se şi cuminecându-se, vor cerceta cu evlavie Biserica Sfintei Mănăstiri de la Nicula, din Dieceza românească a Gherlei...”.
În opinia greco-catolicilor, la Nicula s-a dezvoltat, timp de peste 300 de ani, unul din cele mai impresionante centre de pelerinaj din Europa dedicat Fecioarei Maria alături de cele de la Lourdes, Fatima, Montserrat, Mária-Pocs, Loretto, Czestochowa.
Icoana Maicii Domnului de la Nicula este considerată făcătoare de minuni. Episodul din 1694, când icoana a lăcrimat câteva zile, a determinat Curtea imperială de la Viena, să aşeze icoana „într-o biserică osebită care să se ridice pe hotarul Niculei, unde orice credincios, de orice lege, să aibă drept să meargă să se închine Sfintei Icoane”.
„Este cunoscut faptul că Mănăstirea Nicula a fost ctitorită între 1875-1879, de Episcopii greco-catolici Ioan Vancea şi Mihail Pavel, pentru a adăposti Icoana Făcătoare de Minuni care a generat acest pelerinaj.
Cea mai mare amploare a pelerinajelor la Nicula a fost în timpul Episcopului Iuliu Hossu, între 1917 şi până în 1948, anul trecerii de către comunişti a Bisericii Române Unite în afara legii. Până la data arestării sale, Episcopul Iuliu Hossu, în fiecare an, de Sfântă Marie Mare, a predicat la Nicula mulţimilor de zeci de mii de credincioşi veniţi din toată Transilvania şi nu numai.
Sfântul locaş mănăstiresc, care a fost loc de primire al pelerinilor şi refugiu de reculegere şi rugăciune pentru Episcopii Eparhiei de Cluj-Gherla, a fost încredinţat unui Ordin Călugăresc de către Arhiereul Iuliu Hossu, abia în 1936 (prin Decretul nr.140/1936) şi acest ordin a fost Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, pe care Arhiereul de binecuvântată memorie Iuliu Hossu îl considera un sprijin de bază.
Mănăstirea greco-catolică Nicula se află în prezent în folosinţa Bisericii Ortodoxe căreia i-a fost abuziv dată în folosinţă de către Statul comunist în 1948“, susţin reprezentanţii greco-catolicilor.
Episcopul Florentin Crihălmeanu va lansa, şi în acest an, un apel pentru salvarea bisericii mănăstire de zid, unicul lăcaş de cult ce aminteşte de tradiţia pelerinajelor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice la Sfânta Mănăstire Nicula.
Reguli de acces la pelerinaj. Ce a hotărât Consiliul economic al mănăstirii Nicula
Potrivit site-ului mănăstirii, s-au stabilit câteva reguli privind pelerinajul la Nicula. Acestea sunt:
„1. În perioada 13 – 15 august 2016 se va asigura colaborarea instituţiilor implicate şi abilitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor dedicate sărbătoririi Hramului Mănăstirii Nicula, în acord cu atribuţiile acestora, demersurilor Consiliului Judeţean Cluj şi hotărârilor din prezentul comunicat.
2. Se permite accesul autovehiculelor pe baza modelelor de permis emise de către mănăstire şi completate cu numărul de înmatriculare, astfel: maşină în serviciul mănăstirii – cu acces pînă în incintă, acces auto în parcarea mănăstirii – cu acces în parcările şi spaţiile amenajate în exteriorul incintei, maşină în serviciul mănăstirii-transport pelerini – cu acces până la intrarea în incintă. Invitaţia de participare permite accesul până în localitatea Nicula.
3. Se îndeplineşte misiunea de asigurare a ordinii publice pe timpul desfăşurării slujbelor religioase, la însoţirea episcopilor pe traseele stăreţie – biserică şi biserică – stăreţie, la înconjurul bisericii cu Icoana Maicii Domnului şi la menţinerea unui flux continuu al credincioşilor la icoană, conform programului liturgic din această perioadă.
4. Se asigură planul de pază şi protecţie al obiectivelor din incintă pentru: cele trei biserici, reşedinţa mitropolitană, stăreţie, centrul de studii, chilii monahale, muzeu şi clopotniţă, arhondaric, două bazine de apă, magazii cu material lemnos.
5. Se permite comercializarea obiectelor de cult pentru Mănăstirea Nicula, în incintă, persoanelor cu ecuson, iar în exterior, doar pe baza autorizaţiilor emise de mănăstire.
6. Se primesc donaţii şi pomelnice, în mod organizat, numai de către persoanele cu ecuson, autorizate de mănăstire.
7. În temeiul Hotărârii Sfântului Sinod nr. 2578/2003, se interzic, personalului monahal şi clerical, organizarea de colecte, scrierea de pomelnice, solicitarea unor donaţii, comercializarea obiectelor de cult, fără recomandarea, sub semnătură proprie, din partea Chiriarhului locului.
8. Cazurile de vagabondaj şi cerşetorie în rândul personalului monahal şi înafara lui, uzurparea calităţii de călugăr şi port ilegal de uniformă, vor fi tratate conform legii. Personalul monahal şi clerical găsit în una din situaţiile de mai sus se legitimează (CI şi legitimaţie) şi se notează, urmând a se lua măsurile cuvenite de către instanţele bisericeşti competente.
9. Se interzic cerşetoria, colectele publice neautorizate, desfacerea de alimente, băuturi, colportaj bisericesc, alte mărfuri, desfăşurarea de activităţi neautorizate şi difuzarea de materiale cu caracter propagandistic, din orice domeniu, de către persoane fizice sau juridice, în incintă şi exterior, până la piciorul pantei, conform Convenţiei încheiate cu Primăria Fizeşu Gherlii.
10. Orice solicitare de ajutor financiar, umanitar, bunuri materiale, alimente, etc., va fi adresată direct conducerii mănăstirii.
11. Se interzice accesul în altarul bisericilor, în clădirile inscripţionate, în centralele termice, bucătării, alte camere de cazare, în ateliere, magazii, în orice clădire sau încăpere cu acces limitat pelerinilor; în această perioadă nu oferim cazare.
12. Asistenţa duhovnicească este asigurată în biserică de preoţii cu ecuson, stabiliţi de conducerea mănăstirii.
13. Asistenţa persoanelor cu afecţiuni medicale sau care urmează tratamente, răni provocate de accidente, alte cazuri medicale, vor fi tratate corespunzător de personal calificat din cadrul serviciilor prezente.
14. Se acordă o mare atenţie lumânărilor aprinse, în vecinătatea bisericii de lemn monument istoric, şi focurilor aprinse în zonele împădurite limitrofe mănăstirii“.
Imagini de la pelerinajul din 2012, AICI.
Imagini de la pelerinajul de acum 66 de ani, AICI.
Imagini de la pelerinajele din anii trecuţi de la Nicula
Mai puteţi citi:
Nicula şi poveştile ei. Două Mării, mamă şi fiică, pelerine de-o viaţă, cer Fecioarei Maria un prunc
FOTO Nicula lui Bartolomeu Anania. Povestea casei unde fostul mitropolit a terminat de tradus Biblia
Paşte la mănăstirea Nicula, cel mai cunoscut loc de pelerinaj din Transilvania
De ce este corect să spui „La mulţi ani” de Sfânta Marie. Explicaţiile teologilor
Se încarcă comentariile...
