O greşeală fericită: A scăpat de securitate un revoluţionar, declarându-l mort în ziar

Ziaristul Virgil Lazăr povesteşte cum a scris textul prin care l-a salvat pe Nemeş de Securitate / Foto: Adrian M. Popa

Jurnalistul clujean Virgil Lazăr l-a salvat pe revoluţionarul Călin Nemeş de Securitate declarându-l mort după ce fusese împuşcat în Piaţa Unirii.„Trageţi, am o singură inimă“, le spunea acum 21 de ani şi două zile actorul Călin Nemeş, cu pieptul gol, soldaţilor aflaţi în Piaţa Unirii din Cluj cu glonţul pe ţeavă. A căzut împuşcat la câteva secunde după.

Martor al incidentului, ziaristul Virgil Lazăr de la „România liberă” l-a trecut în mod eronat ca numărându-se printre decedaţi. Acest lucru s-a dovedit a fi, însă, salvator pentru revoluţionar, care era urmărit de Securitate.
Actorul Călin Nemeş, împreună cu unii dintre cei mai apropiaţi prieteni, au ieşit pe 21 decembrie 1989 în stradă, scandând împotriva regimului comunist. Pornise din cafeneaua Arizona, aflată la un minut de Piaţa Unirii. Rafalele trase de soldaţi în centrul Clujului au secerat 12 vieţi. Printre victime se număra şi Călin Nemeş, sau cel puţin aşa a relatat ziarul la care lucra, la acea vreme, Lazăr.

„Au tras în el, a căzut. Eram acolo, în piaţă când s-a întâmplat. M-am dus la ziar şi aşa am şi scris că au fost oameni omorâţi, «Printre cei împuşcaţi se numără şi doi artişti: Lucian Matiş şi Călin Nemeş». Aşa a apărut în text în data de 3 ianuarie, când a fost reluat ziarul“, îşi aduce aminte jurnalistul. Dintre cei doi numiţi, Matiş fusese omorât în piaţă, Nemeş rănit grav.

Telefon de la „un pacient“

Ziarul apăruse şi, după ceva vreme, Virgil Lazăr primise un telefon din partea unui medic de la spitalul Chirurgie I, cum că unul dintre pacienţi ar dori să se întâlnească cu el. „Doctorul nu a vrut să îmi spună numele celui care mă căuta. Îi era frică pentru că îi era ascultat telefonul, dar mi-a zis că pacientul mă roagă să mă duc să îl văd“, spune Lazăr.

Ajuns la spital, s-a întâlnit cu Nemeş. „Mi-a povestit că după ce s-a tras în el şi-a pierdut conştiinţa şi a căzut jos. A stat aşa cât a stat şi la un moment dat şi-a revenit, dar nu şi-a deschis ochii. A simţit maşina Salvării că trage lângă el. A făcut pe mortul până când doctorii l-au luat în maşină. Înăuntru s-a ridicat şi le-a zis «staţi că nu-s mort!»“, povesteşte ziaristul dialogul avut cu revoluţionarul, în spital. Potrivit spuselor sale doctorii nu l-au încadrat ca rănit prin împuşcătură ci cu „operaţie la rinichi”.

„Securiştii au mers prin spitale şi au controlat. Dacă îl găseau ar fi fost rău de tot. Mi-a mulţumit, mi-a spus că i-a fost frică să nu îl omoare“, adaugă jurnalistul.

După revoluţie cei doi au ajuns prieteni buni. Ziaristul ajuns la senectute îşi aduce aminte de Nemeş ca fiind „un băiat foarte bun, vesel, foarte devotat ideii de democraţie“. Revoluţionarul, însă, a fost găsit mort câţiva ani mai târziu, pe 8 iulie 1993. Se spânzurase. În urma acestui incident au apărut mai multe voci care spuneau că, de fapt, nu a fost vorba de o sinucidere.

50 de ani la acelaşi ziar

Virgil Lazăr este unul dintre jurnaliştii clujeni cu cei mai mulţi ani de experienţă în spate: 50. Un capitol la care, cu siguranţă, este unic în rândul colegilor de breaslă este acela că toţi cei 50 de ani i-a lucrat la acelaşi ziar: România Liberă. A început să lucreze în presă de la 19 ani, cât încă era elev la un liceu din Sighişoara. A lucrat 14 ani în Timişoara, cinci în Oradea şi opt în Sibiu. În 1978 a venit la Cluj.