Nutriţionistul Nicolae Hâncu: cum să mâncăm ca să ne bucurăm din plin de sărbători fără riscuri pentru sănătate
0Cel mai periculos efect al exceselor alimentare în perioada sărbătorilor îl reprezintă scăderea reacţiei imunologice în faţa infecţiilor, inclusiv a SARS-CoV-2, spune cel mai respectat nutriţionist din România, profesorul Nicolae Hâncu. Medicul ne învaţă cum să ne bucurăm de bunătăţile de sărbători fără să ajungem la Urgenţe.
„Luna lui decembrie este lăsată de la Bunul Dumnezeu pentru a ne bucura de magia sărbătorii Crăciunului, de numeroasele celebrări onomastice, despărţirea de anul care trece şi salutându-l pe cel ce vine. Toate implică, pe lângă trăirile spirituale deosebite, şi mirajul ofertelor culinare. Este aproape firesc să constatăm repetitivele excese alimentare, bahice, combinate cu sedentarismul temperaturilor scăzute şi al minivacanţelor greşit înţelese. Acestui decembrie i se adaugă şi pandemia de COVID-19. Sunt provocări mari cărora trebuie să le facem faţă! Cum ? Prin ştiintă şi înţelepciune”, a explicat, pentru „Adevărul”, nutriţionistul Nicolae Hâncu, medic primar în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, dar şi membru de onoare al Academiei Române.
Cel mai periculos efect al exceselor: imunitatea scăzută
Întrebat despre excesele alimentare din această perioadă, Hâncu a spus că este vorba despre consumul exagerat de „multe bunătăţi culinare”, într-o perioadă scurtă şi la ore târzii (Ajunul Crăciunului, Revelionul). „Acestea sunt alcătuite din faimoasele preparate tradiţionale de porc, deosebit de gustoase, dar tot atât de nesănătoase. Sunt însoţite de o mare varietate de „dulciuri”, bogate nu numai în zahăr, dar şi în grăsimi dulci (creme). Toate sunt „stropite” din belşug cu băuturi alcoolice şi carbogazoase. Din păcate, se adaugă fumatul, practicat şi de către „fumătorii ocazionali", adică nefumătorii care cad pradă emoţiilor şi dezinhibiţiei produse de alcool. Aceste festinuri debutează la începutul lui decembrie, sunt repetabile cu ocazia sărbătorilor amintite, momentele culminante fiind zilele Crăciunului şi trecerea în Noul An. Efectele lor sunt foarte nesănătoase”, susţine profesorul Hâncu.
Nutriţionistul mai spune că, pe lângă problemele clasice asociate excesului culinar, anul acesta trebuie să ne gândim şi la alt pericol atunci când ne facem meniul de Sărbători: „Se consideră că fiecare exces, sub forma celor menţionate, se însoţeşte de un veritabil „stres nutriţional”, caracterizat prin perioade pro-inflamatorii, oxidative şi protrombotice care poate declanşa evenimente cardiace, pancreatice, biliare sau cerebrale. Continuarea lor se însoţeşte de acumulare de grăsime, în special în abdomen, creşterea în greutate constatându-se rapid. Aceste efecte sunt mai severe la cei care au deja boli cronice, la vârstnici sau chiar la adulţii fragilizati prin stres psihosocial, pe fondul unul stil de viaţă nesănătos. Dar cel mai periculos efect al exceselor alimentare în această perioadă este dat de scăderea reacţiei imunologice în faţa infecţiilor, cum ar fi gripa şi mai cu seamă COVID-19. Un organism debilitat din punct de vedere imunologic este predispus la forme severe de boală, in cazul infecţiei cu Sars CoV 2”.
„Gustaţi din toate, dar nu mâncaţi din toate”
Profesorul Hâncu spune că este un „nutriţionist raţional”, căruia îi place să mănânce savurând un pahar de vin şi bucurându-se din plin de „vraja sărbătorilor”, însă sfatul tău este „moderaţie în toate, toate cu moderaţie”.
„Gustaţi din toate, dar nu mâncaţi din toate. Încercaţi să nu consumaţi la aceeaşi masă şi, eventual, nici în aceeaşi zi, mai multe preparate „greu digerabile” (şoric, jumări, carne grasă, slănină, caltaboş, cârnaţi, ciorbe îngroşate cu smântână, aperitive scăldate în maioneză sau dulciuri pregătite cu multă grăsime). Ele fac parte din tradiţiile culinare, ca atare nu le ocolim dar „regula de aur” este să fie consumate cu moderaţie. Iar dacă un exces alimentar nu a putut fi evitat, ar fi bine să nu îl repetaţi a doua zi. În eventualitatea că aveţi suferinţe biliare, hepatice, intestinale, cardiace sau renale, gândiţi-vă de doua ori înainte de a consuma aceste „bunătăţi”. Evitaţi astfel transformarea unei sărbători într-o urgenţă medicală”, spune profesorul Hâncu.
În privinţa sarmalelor, nelipsite de la mesele tradiţionale, medicul spune că acestea trebuie gătite „sănătos”, cu „moderaţie la carnea grasă şi afumatură, fără economie la varză tocată, dar cu zgârcenie la smântâna care poate fi înlocuită cu iaurt gras 10%”.
Renumitul nutriţionist mai spune că baza alimentaţiei în această perioadă ar trebui să fie modelul mediteranean aplicat culturii nutriţionale de la noi, sub forma „alimentaţiei carpato-danubiene”, alături de celelalte componente ale stilului de viaţă sănătos (activitatea fizică ,somnul odihnitor, consum moderat de alcool).
„Vă rog să nu practicaţi curele de detoxifiere, mult mediatizate de către nutriţioniştii „comerciali. Nu au nici o bază ştiinţifică, şi nici termenul nu este adecvat, deoarece noi nu suntem intoxicaţi, ca atare nu avem de ce să ne dezintoxicăm. Cea mai sigură şi sănătoasă metodă de recuperare după perioada exceselor alimentare este întoarcerea la alimentaţia sănătoasă, dominată de moderaţie”, mai spune profesorul.
Cine este Nicolae Hâncu
Născut în 1940, la Blaj, în judeţul Alba, Nicolae Dragoş Hâncu a absolvit, în 1963, Facultatea de Medicină Generală a Institutului Medico-Farmaceutic Cluj. Este medic primar în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice şi profesor emerit al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. Este autor şi coautor a peste 300 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi peste hotare, principalele teme abordate fiind managementul clinic al diabetului zaharat de tip 2, riscul cardiovascular global şi obezitatea abdominală. Nicolae Hâncu este preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi preşedinte al Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii şi locuieşte în Cluj-Napoca
Se încarcă comentariile...
