Motivul pentru care e puţin probabil să avem pace în Ucraina, în acest an. Explicaţiile unui expert în mediere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Războiul a cazuat deja pierderi de zeci de miliarde şi mai ales de vieţi omeneşti.  FOTO Gettyimages
Războiul a cazuat deja pierderi de zeci de miliarde şi mai ales de vieţi omeneşti.  FOTO Gettyimages

Expert în mediere, Zeno Şuştac e de părere că negiocierile dintre Ucraina şi Rusia nu vor aduce pacea în acest an. Singurele veşti bune ar fi că am putea avea un armistiţiu pe durata sărbătorilor şi că războiul, care risca să se extindă în cazul unei implicări directe a NATO, nu va depăşi graniţele Ucrainei.

Expert în mediere şi conflictologie, cu un doctorat la Universitatea Babeş-Bolyai chiar în domeniul rezolvării alternative a conflictelor, Zeno Şuştac atrage atenţia că negocierile bilaterale ruso-ucrainene nu vor aduce pacea foarte curând şi în niciun caz fără medierea unei alte ţări sau a altor ţări.  Aceasta se întâmplă pentru că negociatorii nu au de fapt reprezentabilitate, având mandate limitate din partea celor două părţi, iar Rusia nu nu a respectat până acum nici măcar una din micile înţelegeri la care s-a ajuns atât de greu după rundele de discuţii bilaterale Există însă o speranţă, crede el, că ostilităţile ar putea fi întrerupte măcar pentru un timp, de Sărbătorile de Paşte.

„Nu văd lucrurile să meargă într-o direcţie bună, din contră. Regrupări, stagnare, reaşezări. Văd şi atacurile astea pe care le fac la oraşele ruseşti de la graniţă. Şi asta mai taie din apetitul de negociere. Adică bănuiesc că Putin e negru de supărare şi consideră că are de demonstrat în teren. Ce se vehiculează şi pare probabil: un posibil armistiţiu de sărbători”, spune Şuştac.

El a vorbit şi despre comportamentul celor două delegaţii, la negocierile de pace de până acum, care nu au adus nimic nou. Nu a contat nici măcar faptul că la o rundă de negocieri s-au întâlnit chiar miniştrii de externe ale celor două ţări, Dmitro Kuleba – din partea Ucrainei, respectiv Serghei Lavrov, poziţiile de până acum sunt mai degrabă ireconciliabile.

Explicaţiile neseriozităţii ruşilor

„Analizând cele două delegaţii, cel puţin mă refer la delegaţia rusă, dincolo de partea de disimulare care e evidentă, văd o oarecare rupere a firului între delegaţia rusă şi semnalele care vin de la Kremlin. Degeaba s-au întâlnit Kuleba cu Lavrov, nicio şansă. Negociază cei care nu au drept de decizie.

Pe ce spune Lavrov nu trebuie pusă prea mare bază. Dorinţa e din partea Ucrainei de a ajunge la o înţelegere, în mod evident. Sunt necesare anumite proceduri interne şi doar alea în caz de înţelegere durează multe luni spre un an. Deci va va fi nevoie de câteva luni, iar cel mai devreme vom avea pace la începutul anului viitor, cred eu”, afirmă Şuştac.

zeno sustac

Zeno Şuştac 

El a explicat şi comportamentul Rusiei, în contextul în care negociatorii trimişi să discute cu partea ucraineană au vorbit despre „progrese semnificative”, pentru ca imediat alte voci cu greutate din preajma preşedintelui Vladimir Putin să contrazică acest lucru. S-a întâmplat inclusiv de curând, miercuri, 30 martie, când temutul lider cecen Ramzan Kadîrov a subliniat că Moscova nu va face concesii în războiul său din Ucraina. Acesta a sugerat chiar, că însuşi negociatorul Kremlinului, Vladimir Medinsky, a greşit atunci când a declarat că Rusia va lua măsuri pentru a detensiona conflictul, inclusiv prin reducerea activităţii militare în jurul Kievului. Şi tot atunci, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, puncta afirmând că Rusia nu consideră promiţătoare negocierile de pace cu Ucraina. În atare situaţie, devine şi mai clar că pentru a se ajunge la pace va fi nevoie şi de o mediere.

„Ruşii au o politică de diseminare a informaţiilor foarte… Am văzut că în ultima perioadă nu respectă niciun fel de angajament luat. Şi joacă cartea asta a imprevizibilului, nu ştii ce mişcare urmează, nu ştii ce vor face, nu ştii cum acţionează. Aici e o problemă vizavi de posibilă pace, care însă la un moment dat va interveni. Nu în format de negociere, în format de mediere şi vor fi, pe lângă ce avem acum, vor fi garanţii. Aici va fi o problemă: cine îşi va asuma calitatea de garant în condiţiile în care e de notorietate că Rusia nu-şi respectă angajamentele”, a adăugat Şuştac.

Turcia poate fi un mediator serios

Până acum, experţii s-au aşteptat ca Israel, China sau Turcia să joace rolul mediatorului şi să faciliteze o înţelegere care să ducă la pace. În opinia lui Zeno Şuştac, Turcia poate juca în acest moment rolul mediatorului, ceea ce nu înseamnă că vom avea pace curând. Mai mult, există riscul ca şi după ce Rusia şi Ucraina vor semna tratate, conflictul să rămână unul îngheţat şi să prezinte în continuare riscuri serioase pentru întreaga zonă.

„Turcia are un cuvânt de spus aici. E şi ţară NATO atipică, e şi autocraţie. A fost aşa un cadru interesant în momentul în care era Erdogan în sală şi erau cele două delegaţii aşezate, Erdogan avea discursul de încurajare, dar nu era doar un discurs de încurajare, îi şi certă oarecum, dacă aţi remarcat. Şi aici autoritatea Turciei şi autoritatea lui poate fi vizibilă. 

A mai fost şi China în discuţie la început, sigur că şi acolo se poate întâmpla ceva, dar la acest moment, la cum sunt lucrurile acum, Turcia ar putea să joace un rol. Israelul e prea departe, pe când Turcia e direct interesată să se stingă acest conflict, fiind proximitatea ei în cele din urmă. 

Armistiţiul însă îl văd doar pe perioada sărbătorilor, deoarece din nefericire a intrat într-o etapă acţiunea asta militară care va dura luni sau ani. Aşa pare. Orice e posibil. Sincer nu cred anul asta, cred că anul viitor vom discuta de îngheţarea acestui conflict, probabil vom avea o situaţie ca cea care a rămas din 2014. Altfel spus, un conflict îngheţat, care poate lăsa poarta deschisă pentru o nouă invazie oricând”, arată Şuştac.

Fiecare zi de război în plus costă vieţi

În tot acest timp, pe front se produc zilnic adevărate tragedii. Iar situaţia din Mariupol este cu adevărat dezastruoasă. Este şi unul dintre puţinele fronturi în care armata rusă a reuşit să facă progrese.

„Inevitabil, Mariopol va cădea la un moment dat. Că sunt tăiate acolo sursele de aprovizionare şi la un moment dat muniţia se termină, mâncarea e cam terminată şi la un moment dat, dacă nu se întâmplă ceva spectaculos, dacă nu fac ceva spectaculos ucrainenii, atunci va cădea. Şi nu prea văd ce să facă, pentru că în jur, peste tot, e armata rusă. Nu au culoare. De pe mare nu pot şi nu au cu ce. Acolo e o drama inimaginabilă pe care o să o descoperim în următorii ani. Acolo mor oameni în cele mai groaznice condiţii oră de oră”, spune Şuştac.

De altfel, ruşii aşteaptă căderea acestui oraş pentru a putea să dicteze ulterior condiţii mult mai dure de pace, cred majoritatea experţilor. Opinia e împărtăşită şi de Zeno Şuştac, care a amintit că în acest moment Rusia nu concepe nicio discuţie despre peninsula Crimeea şi că discuţiile de până acum se axează pe neutralitatea Ucrainei, dar şi pe situaţia teritoriilor din est, în care populaţia rusă este semnificativă. Dată fiind situaţia delicată şi faptul că aici ruşii şi-au impus în mare măsură dominaţia încă din 2014, deşi zona a continuat să facă parte din teritoriul ucrainean, Ucraina ar putea lua în calcul să renunţe la o parte a teritoriilor, dacă astfel i-ar fi garantată ulterior securitatea.

„La teritoriile din est, ca o concesie majoră, se va putea renunţa, dar doar după consultare populară. Ruşii încearcă să-şi impună moneda în teritoriile astea cucerite, ocupate, încă de mai mult timp. Ei zic provizoriu ocupate. Dar ştim că ruşii sunt ca şi caria care intră în mobilă, iar odată intraţi pe teritoriul unei ţări vor rămâne acolo.”

O veste bună între multe rele

În tot acest tablou dezolant, există poate o singură veste bună. Dacă războiul risca să inflameze o lume întreagă, în cazul unei intervenţii directe a NATO, tensiunile dintre Alianţă şi Rusia au fost între timp dezescaladate. 

„Din fericire, la acest moment riscul de extindere a conflictului s-a diluat mult. Erau plăcile tectonice ale diplomaţiei, erau extrem de active şi extrem de contondente. Şi bolborosea o lavă a escaladării extrem de periculoasă. Acum e cert că NATO şi SUA în principal, dar şi Marea Britanie furnizează armament şi e practic un război prin proximaţi din perspectiva NATO. 

Asta se întâmplă la momentul asta şi ideea a fost într-un final acceptată indirect de către Rusia. Puşi în faţa faptului împlinit, nu au avut decât o alternativă. Fie continuau aşa, fie escaladau şi intrau în conflict cu NATO şi nu îşi asumă asta”, a mai explicat Şuştac.

În final, el a comentat prezenţa în Polonia a preşedintelui SUA, Joe Biden, discursul acestuia, dar şi replica Rusiei, care a bombardat o bază militară aflată în apropierea frontierei polono-ucrainene.

„Armamentul ajunge cumva în Ucraina şi vorbim de foarte mult armament. Cel mai probabil ajunge prin Polonia. Şi de aceea acolo s-a dus Biden. Practic, a fost un mesaj: ruşii să nu îndrăznească să atace convoaiele respective de armament care intră pe acolo. Răspunsul la mesajul Rusiei, cum îl văd eu, a fost: ok, nu bombardăm teritoriul vostru, le bombardăm când au intrat deja în Ucraina”, e interpretarea finală dată de Zeno Şuştac.

Vă mai recomandăm şi:

Imaginea războiului, în România. Doi refugiaţi au ajuns la Cluj cu maşina ciuruită de gloanţe FOTO

    

Marea miză din Ucraina pentru Putin şi pericolul din spatele „îngheţării” conflictului

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite