Înstruţatul boului, obicei străbun, reînviat pentru a doua oară la Muzeul Satului din Cluj

Muzeul Satului din Cluj va organiza duminică, 15 iunie, pentru al dolea an consecutiv, o reînviere a unui ritual practicat de sute de ani în zona Transilvaniei: „împănatul boului“ sau „înstruţatul boului“. Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, spune că acest obicei este înrudit, pe undeva, cu coridele din Spania.

„Împănatul boului“ sau „Înstruţatul boului“ este un obicei străvechi practicat în câteva sate din Transilvania de Rusalii cu scopul de a aduce noroc, belşug oamenilor şi pământului.

La evenimentul similar organizat anul trecut, în Parcul Etnografic „Romulus Vuia“ din Cluj, directorul Muzeului Etnografic, Tudor Sălăgean spunea că această tradiţie „este una dintre cele mai interesante şi arhaice tradiţii care a supravieţuit dintr-o arie foarte restrânsă din Transilvania, fiind un obicei care se mai practică doar în câteva localităţi din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Cluj (n.r. pe Văile Someşului şi Ţibleşului)“.

Obiceiul va fi organizat, anul acesta, pe 15 iunie, după Rusalii, în Parcul Etnografic „Romulus Vuia“ (Muzeul Satului din Cluj).

În ce constă obiceiul

Cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul Rusaliilor un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. Boul era „purificat“ prin spălare. I se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoţei în coarne.

Fetele „îl îmbrăcau“ cu feţe de masă, covoare ţesute la război (n..r război de ţesut), cu panglici şi brâie. Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic pentru a-şi ascunde identitatea ca să înlăture astfel posibila agresiune a forţelor malefice.

Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii cântau oraţii-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pământului.

Mai puteţi citi:

EXCLUSIV Crăciunul care atestă primul dans românesc în Ardeal. Cum au petrecut împreună măcelarii unguri şi români în urmă cu 400 de ani