FOTO Casele viitorului, „verzi“ şi prietenoase. Povestea clujenilor care şi-au făcut casă cu 15.000 de euro, din paie şi lut
0
Doi tineri din Turda, o scenografă şi un alpinist utilitar, au construit, cu aproape 15.000 de euro, o casă din baloţi de paie, lut şi apă. Se vor muta de Crăciun după ce pun panouri solare care să le asigure energia pentru curent, căldură şi încălzirea apei. Casa lor se află pe un deal care le oferă o privelişte superbă: întreg oraşul Turda. Bonus: o vedere spre castrul roman, „casa“ soldaţilor romani din fosta Legiune a V-a Macedonica.
Fiecare îşi doreşte să locuiască într-o casă doar a sa, unde să aibă tot confortul, unde să miroasă mereu plăcut, iar grija apăsătoare a cheltuielilor cele de toată luna, curent, gaz şi altele, să dispară.
De la această idee au plecat doi tineri din Turda, Eliza Loboncz şi Dragoş Călian, care, ajutaţi de rude şi prieteni, au ridicat de la zero o căsuţă din paie, lut şi apă (chirpici).
S-au apucat de lucru din mai anul trecut, având alături un bătrân generator pe nume Vladimir, „ieşit la pensie“ de la armată, mult entuziasm şi economiile lor. Nu mai vorbim de dorinţa de a sta într-un loc unde să miroasă a natură şi factura la întreţinere să fie cât mai aproape de zero.
„Până şi calul care l-aţi văzut pe pajişte, de partea cealată a drumului, ne-a fost de ajutor. De la el am folosit balega “, spune Dragoş Călian.
Deşi nu e gata în adevăratul sens al cuvântului, acum, casa lor are pereţi, acoperiş, geamuri şi uşi, mai trebuie doar vopsită, mobilată şi amplasate panouri fotovoltaice care să le asigure curentul şi căldura.
„Vrem să trăim normal, dar fără facturi“, spune Dragoş Călian. Asta a fost argumentul forte. Aşa a început povestea.
„Loc e destul pentru toate“
La marginea oraşului Turda, pe un deal, în apropiere de ruinele castrului roman, pe unde au trecut demult de tot soldaţii romani, este casa Elizei şi a lui Dragoş (foto dreapta, sursa foto: agrointel.ro). Are şi o grădină pline de pomi fructiferi, mici şi ei, ca şi casa, flori, plante medicinale şi o seră plină de legume, vara.
Planta căpşuni. Aşa l-am găsit pe Dragoş Călian în vremea prânzului, în grădina casei, alături de un prieten, Paul Părduţ, alpinist utilitar şi el. Eliza Loboncz pregătea un spectacol în sudul ţării. Ea e scenograf.
Cei doi băieţi ar fi avut spor la plantat dacă nu ar fi fost cei trei câini ai lui Dragoş, puşi pe joacă.
„Pe lângă căpşuni vreau să pun nuci şi piersici“, spune Dragoş.
Dragoş Călian, în grădină, alături de un prieten FOTO: Florina Pop
La intrare în grădină e un cuptor din lut care aduce cu corturile indienilor din America.
La început a fost cuptorul
„De casă ne-am apucat prin mai, anul trecut. Însă, înainte, ca să vedem cum se comportă lutul, am făcut un mic experiment. Am făcut cuptorul (n.r. şi arată spre el). Am vrut să vedem şi cum reacţionează la apă. Cuptorul e încă în picioare“, spune zâmbind Dragoş.
Asta nu înseamnă că nu e îngrijorat legat de ce se va întâmpla cu casa peste câţiva ani. Dragoş Călian spune că a auzit tot felul de poveşti că va trebui să reînoiască pereţii destul de des, că lutul nu va rezista şi tot felul de motive. Dar zice că nu se descurajează, că mai sunt multe de făcut la casă, că are de gând să facă şi o fântână, un iaz în spatele grădinii cu peşti şi, pasionat fiind de apicultură, să crească şi albine.
Cu alte cuvinte, o gospodărie completă.
Înainte să ridice casa s-au documentat serios, au vrut şi au folosit doar materiale ecologice trecând peste ideea preconcepută că locuinţele din paie nu rezistă şi în România sunt privite drept excentricităţi ori mofturi.
„Am fost în Belgia unde am văzut o casă ecologică, făcută din baloţi de paie ca a noastră. Avea şi etaj şi mansardă. Când am văzut-o am zis că e o idee foarte bună“, afirmă Dragoş.
CV-ul casei
Ca mărime, casa e un pic mai mare ca un apartament cu două camere, are 48 de metri pătraţi la parter şi sus, deasupra holului de la intrare şi a băii, o pseudo-mansardă de vreo 11 metri pătraţi unde va fi dormitorul. La bază, structura este de lemn.
Pereţii, groşi de 60 de centimetri, sunt făcuţi din baloţi de paie (de grâu), lut, nisip şi balegă de cal. Au avut ceva de lucru până i-au finisat. Spaţiul dintre tavan şi ţiglă are vreo 28 de centimetri şi a fost umplut cu fulgi de hârtie reciclată.
Ca pereţii să respire îi vor vopsi cu var.
Pe lângă panourile solare vor cumpăra baterii, stabilizator de curent şi invertor, adică tot ce trebuie ca să aibă rezerve de energie pentru curent, căldură şi apă caldă.
Legat de apă, au pus o ţeavă în pământ dar nu prea e apă. Au făcut un bazin de 15 metri cubi unde să se adune apa de ploaie care, filtrată, poate fi folosită în casă, pentru plante, pentru ce e nevoie. Dacă nu plouă, ei au găsit o altă soluţie: o cisternă de la Apele Române ajunge într-o oră şi îi costă 200 de lei, le ajunge vreo lună.
Colo-n deal e o cabană
Pentru cei care vor să-şi facă o casă ieftin şi eficient, cei doi îi sfătuiesc doar: „trebuie să înceapă“.Eliza şi Dragoş se ştiu de când erau mici, au amândoi 30 de ani şi vor să-şi întemeieze o familie.
„Nu vreau să mă gândesc că aş fi fost nevoit să aleg, să zicem, între a plăti gazul şi a cumpăra pamperşi pentru copil“, zice Dragoş.
Vecinii lor au văzut că de mai bine de un an tinerii meşteresc ceva. Unii au fost uimiţi când au văzut că fac casă din baloţi de paie şi adună balega de la cal. „Am văzut că tot lucrează acolo. Au ridicat ceva cabană. N-am mai văzut aşa ceva în 50 de ani“, spune Maria Hagiescu (56 de ani), una dintre vecine.
Comuniştii şi betoanele
Etnologii povestesc că ţăranii obişnuiau să-şi ridice case din ce le oferea natura. Iar paiele, lutul şi apa erau la îndemână. În zona Transilvaniei nu s-au mai făcut case din paie din vremea comunismului. Ideea unei case de paie poartă stigmatul sărăciei.
„Imediat după venirea comuniştilor al putere nu s-au mai ridicat case de paie“, afirmă Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Baloţi de paie, de lângă casa din paie, pe un deal din Turda FOTO: Florina Pop
Ce zic unii arhitecţi
Unii arhitecţii vorbesc de beneficiile casei din paie prin faptul că ea are „rezistenţă“ la cutremur şi incendii, insecte şi dăunători.
„Astfel de case se construiesc de sute de ani în zone cu climă mult mai vitregă decât la noi, iar rezistenţa şi eficienţa lor este dovedită tocmai prin existenţa lor şi în zilele noastre. Din păcate, lumea este prinsă captivă în materialele mileniului trei, iar multe dintre ele sunt extrem de toxice. Costurile lor sunt foarte mari, iar eficienţa lor este foarte scăzută. De aceea, propunem revenirea la utilizarea unor materiale tradiţionale, mai ieftine şi mai ecologice, care nu scad cu nimic confortul sau durabilitatea, ba dimpotriva aduc un plus de economie”, sunt de părere arhitecţii Daniel Barbu-Mocănescu şi Ramona Barbu-Mocănescu, citaţi de caplimpede.ro.
Alţii au încercat pe propria lor piele ce înseamnă să locuieşti într-o astfel de casă. E cazul arhitectului Ileana Mavrodin care a construit o casă pe care a numit-o simplu Casa Verde. Construcţia se află lângă satul bănăţean Sasca Română, pe malul drept al râului Nera.
Creaţia ei e singura din România prezenta pe harta caselor ecologice din lume şi a fost desemnată de site-ul Natural Homes una din cele mai frumoase zece case de pe glob.
Arhitectul a făcut şi un site, care poartă acelaşi nume cu cel al casei, în speranţa că va trezi interesul oamenilor care vor să-şi construiască locuinţe şi să folosească o arhitectură prietenoasă mediului, mai aproape de natură.
Mai puteţi citi:
FOTO Un arhitect braşovean a adus în România casa de 1.000 de euro
Se încarcă comentariile...
