Drumeţie pe Muntele Mare, „străjerul“  nord-estic al Apusenilor

0
Măreţia Apusenilor de nord-est, Muntele Mare-Gilău  FOTO: turistik.ro
Măreţia Apusenilor de nord-est, Muntele Mare-Gilău  FOTO: turistik.ro

Aer curat, de munte, cu multă linişte şi soare. Pasionaţii de drumeţii vă recomandă o drumeţie în Muntele Mare-Gilău, parte a frumoşilor Apuseni. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul Campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, un colţ de rai unde amatorii de drumeţii găsesc nu doar peisaje superbe, ci şi liniştea după o săptămână aglomerată, departe de stresul jobului şi griul blocurilor.

Muntele Mare este o altă minune a Apusenilor, cu peisaje care-ţi taie respiraţie şi liniştea de care ai nevoie după o săptămână de muncă. Grupa montană Muntele Mare-Gilău face parte din Carpaţii Occidentali, „păzeşte“ nord-estul Apusenilor. Îşi întinde „stăpânirea“ pe hotarele administrative a două judeţe, Cluj şi Alba.

Primele trasee montane care pot fi parcurse în acest colţ de rai al moţilor au fost puse pe hârtie de Radu Mititean, un avocat clujean şi un îbmpătimit al mişcării în aer liber. Traseele le-a adunat într-un ghid pe care l-a publicat în octombrie 1996.

„Este primul ghid turistic al masivului Muntele Mare, rezultatul unei îndelungate munci de documentare pe teren, de sute de zile. 90% dintre cele 75 de trasee turistice descrise în fost parcurse, pe jos sau pe bicicletă, cu carneţelul în mână, de Radu Mititean, autorul părţii de turism, restul itinerariilor fiind investigate de alţi membri ai Clubului de Cicloturism "Napoca". Partea generală a fost realizată împreună cu Arnold Kadar, preşedintele Clubului Geografic "George Vâlsan". Ne pare rău că nu putem însoţi textul ghidului de o hartă pe măsură. Autorii aşteaptă cu interes sugestiile, observaţiile şi comentariile dumneavoastră pe marginea acestei lucrări, care este cu siguranţă perfectibilă“, scriau, în prefaţa ghidului, Radu Mititean şi Arnold Kadar.

Ce mai este interesant e că Muntele Mare are o reţea de căi de comunicaţie mult mai deasă decât marea majoritate a munţilor din ţară.

Spre exemplu, spune Radu Mititean, în acel ghid, din Măguri-Răcătău până în Gilău, din Gilău prin Săvădisla şi Băişoara până la Buru şi apoi din Buru pe Valea Arieşului până la Bistra, masivul este înconjurat de şosele modernizate (Din Bistra urcă pe V. Bistra un drum nemodernizat până în culmea principală, la Steaua, de unde trece la izvoarele Someşului Rece şi coboară pe firul lui până în Măguri-Răcătău, închizând patrulaterul).

muntele mare-gilau foto

Harta Apusenilor din nord.est FOTO: tenereclub.ro

„Există un imens număr de drumuri de car şi de tractor care formează o reţea deasă prin întreg masivul. Interesant este că sunt mai puţine...potecile! Aceasta din cauză că relieful, fiind mai plat ca în alţi munţi, a permis cam peste tot localnicilor să circule cu carul“, mai zice Mititean.

muntele mare-gilau foto

Muntele Mare-Gilău FOTO: turistik.ro

Traseul pe care vi-l propunem din acest ghid este: Lupşa - Şerboiu - La ruine - La Dube Neteda - Muntele Mare - Şesul Cald - Staţiunea Băişoara

Marcajul este unul cu cruce roşie şi poate fi făcut în 8-9 ore. Traseul acesta este recomandat drumeţilor cu pregătire medie şi cicliştilor montani antrenaţi.

Traseul propriu-zis (care poate fi descărcat şi de aici)

„Din Lupşa mergem pe şosea 700 de metri din centru în direcţia Turda, cotim, pe lângă casa cu nr. 1 O, la stânga, pe o ulicioară. Urcăm printre case şi fânaţe pe culme, spre nord. În dreapta avem pârâul Obârşia. Trecem printr-o pădure de fag, apoi pe la nişte case, intrând iar în pădure. Ajungem într-o poiană, de unde avem privelişte spre stânga, peste Valea Caselor. În capătul de sus al poienii ne abatem puţin dreapta, pentru a lua apă de la un izvor. Drumul urcă în serpentine şi ne scoate în culmea Prislop, întâlnind un drum ce vine din dreapta, de pe Dealul lui Mihai.

Ocolim vârful Certege ieşind într-o şa largă. Mai departe ocolim prin stânga un vârf al muntelui Runcuri şi ieşim pe culmea acestuia. Trecem pe lângă câteva gospodării şi un grajd de piatră. La circa 2ore şi jumătate de la plecare ieşim în şaua Poarta Şerboiului, la o intersecţie de drumuri. Un drum continuă pe culme înainte: noi ne orientăm la dreapta, pe curbă de nivel. Trecem pe la un izvor. pe deasupra caselor Pogâceaua, apoi ieşim din nou pe spinarea muntelui Şerboiu, reîntâlnind drumul de culme. Lăsăm în dreapta încă un vârf (1240 m) şi coborâm lin în şaua Tarniţa Târsa.

De aici se poate coborî la stânga, în Valea Caselor, pe Hoanca Târsei, sau la dreapta, în Valea Lupşii, pe Hoanca Goiei. Urcăm pe culme în faţă, ieşind în scurt timp în poieniţa La Ziduri sau La Ruine, unde a existat cândva o cabană. Drumul mai bun urcă oblic stânga, dar noi o luăm în sus (atenţie la ramificaţii!). După o oră de urcuş ieşim în golul montan, unde poteca se cam pierde. Urcăm circa 300 de metri, apoi traversăm pârâul din dreapta noastră şi urcăm oblic până ajungem în culme, la drumul de tractor ce vine din stânga, de peste Şesul Lupşanului.

Muntele unde se odihnesc moţii care au luptat la Revoluţia din 1849

Locurile se numesc La Morminte, în apropiere fiind vizibile, până în urmă cu câteva decenii, locurile de veci ale moţilor ce au căzut aici în luptă în 1849. Cotim pe drum la dreapta şi mergem orizontal, lăsând în stânga vârful La Dube, cu brazi şi stâncării. Trecem o şa lată. Începem urcuşul lin spre Vârful Neteda. Drumul se bifurcă: cel mai bun e cvasicarosabil, ţinem stânga (mergând în şaua Prislop, însă noi ţinem înainte-dreapta şi lăsăm în stânga punctul culminant al Netedei (1784 m).

Suntem pe un imens platou uşor vălurit. În faţă este Muntele Mare, la care ajungem după încă o oră de mers. Trecem printre stâncile Piatra Cântătoare (în dreapta) şi baza militară de pe vârf din stânga. Continuăm pe o potecă şi începem coborârea, printre ienuperi, în faţă ni se deschide un peisaj larg, noutatea fiind Vârful Buscat şi izvoarele Văii Ierii. Ajungem la drumul carosabil ce vine de pe vârf, făcând aici o serpentină la stânga. Urmăm drumul, pe care merge şi marcajul bandă roşie.

La mică distanţă de şaua şi colibele Şesul Cald părăsim "drumul militar" şi coborâm înainte-dreapta pe sub stâlpii unei linii telefonice. Mai multe drumuri vin succesiv din dreapta-spate şi stânga-spate, apoi ajungem înapoi în "drumul militar", pe care ieşim în câteva minute în staţiunea Băişoara“.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Recomandări pe aceeaşi temă

Două minunăţii ale naturii văzute de pe bicicletă: „monştrii“ de stană din pădure şi Cheile Turzii

Cheile Borzeştiului, sălbăticia la câţiva paşi de oraş. Cum te poate „vindeca“ natura de stres

VIDEO Cheile Turzii văzute de sus. Imagini de o frumuseţe inegalabilă, însoţite de sunete reale de păsări

FOTO VIDEO „Minunea SF“ a Clujului, Salina Turda, inclusă de americani în topul locurilor incredibile din lume care merită vizitate

Cluj-Napoca


Ultimele știri
Cele mai citite