Discurs tăios al Anei Blandiana pe tema emigraţiei şi a crizei europene. A comparat perioada actuală cu destrămarea Imperiului Roman
0Criza care traveresează în prezent Europa, atât prin prisma atentatelor, dar mai ales a imigraţiei extinse pe „bătrânul continent” a fost comparată de scriitoarea Ana Blandiana cu destrămarea Imperiului Roman, joi, în cadrul ceremoniei în care i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai.
După cele două discursuri de laudatio, rostite de conferenţiarul Virgil Ţărău, de la Facultatea de Istorie a UBB şi de profesorul Ioana Bican, de la Facultatea de Litere, în care au fost prezentate contribuţiile literare dar şi în materie de istorie contemporană şi civism ale laureatei, Ana Blandiana a ţinut un discurs, de aproximativ o oră, pe tema crizei pe care o traversează în prezent Europa.
Scriitoarea a pledat pentru păstrarea de către Europa a propriei identităţi şi culturi şi a criticat, uneori mai nuanţat, alteori fără echivoc, ideea de „politically corectness”, pe care ar aplica-o autorităţile europene în materie de emigraţie. Ea şi-a manifestat compasiunea faţă de milioanele de emigranţi care au sosit în condiţii precare în Europa, dar s-a arătat scepticică în privinţa dorinţei sau a capacităţii acestora de a se integra în civilizaţia europeană.
Ana Blandiana consideră că Europa traversează o criză, pe care a comparat-o cu destrămarea Imperiului Roman. Ea a opinat că dacă în trecut Imperiul a fost destrămat de creştinism, acum Europa riscă să fie dezbinată de drepturile omului. „Chiar dacă diferenţa dintre cele două (creştinism şi drepturile omului, n.red.) este importantă, încât comparaţia poate deveni riscantă, există două similitudini între ele, altrusimul şi o anumită capacitate de a se lăsa manipulate”, a menţionat ea.
"N-o să insist asupra comparaţiei şi n-o să vorbesc despre transformările pe care le-a suferit creştinismul primitiv devenind religie de stat, dar nu pot să nu subliniez că nu există moment mai greu în viaţa unei idei decât acela în care ea pare că învinge şi nu există idee mai disponibilă manipulării decât o idee victorioasă. Aproape religie şi mai mult decât politică, corectitudinea politică a trecut drepturile omului de la condiţia de credinţă la aceea de dogmă, o dogmă care, ca orice dogmă, evoluează în afara spiritului critic şi poate deveni, în situaţii neobişnuite, ameninţătoare", a declarat autoarea.
Îngrijorată de problema emigraţiei
Cunoscuta scriitoare a deplâns atentatele recente din spaţiul european, dar a ţinut să îşi transmită îngrijorarea vizavi de problema emigraţiei. „Terorismul având ca fundal sau ca pretext religia a devenit principala problemă a secolului XXI, sau cel puţin aşa li se pare politicienilor care conduc această lume. Pentru că de fapt zecile sau sutele de atentate cu sutele sau chiar miile lor de morţi nu repreezintă nici pe departe un pericol comparabil cu cel al înaintării lente şi insiduoase a milioanelor de emigranţi fermi, hotărâţi să nu se integreze şi care vor dizolva prin interior cultura şi mentalităţile Europei de secol XXI, înlocuindu-le cu convingeri de tip medieval”, a transmis Ana Blandiana.
Scriitoarea a făcut în repetate rânduri apel la memoria europeană şi la a pune mai presus de grija de ceilalţi specificul propriu al culturii europene.
Pe de altă parte, Ana Blandiana a menţionat că România trebuie să se menţină cât mai aproape de Occident, chiar dacă filosofia de acţiune a acestuia suportă critici.
Discursul scriitoarei a fost aplaudat entuziast la final, de Senat şi de audienţă, fiind comparat public de rectorul UBB, istoricul Ioan Aurel Pop, cu discursul inaugural, din 1919, al universităţii clujene, rostit de Vasile Pârvan. Titlul de DHC i-a fost acordat Anei Blandiana la propunerea a trei Facultăţi, Studii Europene, Litere, respectiv Istorie şi Filosofie.
Citeşte şi:
INTERVIU Ana Blandiana, scriitoare: „Am depus eforturi să fac paşi înapoi de pe scena publică“
Se încarcă comentariile...
